Crăciunul nu are nicio legătură cu naşterea lui Christos
Obiceiuri şi tradiţii păgâne creştinizate
Sărbatoarea creştină a Crăciunului face parte din cele 12 praznice impărăţesti ale bisericilor de rit bizantin. Tot 12 zile sărbătoreau vikingii arderea marelui buştean, in cinstea zeului Thor, chefuind şi îmbătându-se straşnic. Tot la scandinavi, vâscul era considerat planta păcii şi a armoniei, planta zeiţei iubirii, Frigga.
Crăciunul, asa cum îl ştim azi, este inventat de americani, cu diverse componente preluate din alte culturi. De pildă, ideea bradului a fost împrumutată de la germani, ideea de a face daruri de la englezi (din perioada victoriană).
Etimologia
Diferite surse indica diferite posibile etimologii pentru Crăciun. Una ar fi Calation, convocarea poporului, la romani, pe data de 1 a lunii, de catre preoţii păgâni, pentru a le fi anunţat calendarul sărbătorilor lunare. Potrivit altor surse, numele ar putea proveni de la Creation, in latina vulgară creation sau creatiun. Inseamnă creaţie, ziua creării sau a naşterii, sărbătoarea născutului.
Mai toate numele Crăciunului, in diferite limbi, vin de la naştere: Noel, in franceza; Natal, in portugheză, Natale, in italiana, Navidad, în spaniolă. Conform altor păreri, Crăciun ar putea deriva din incarnare sau (in)carnationem, crastinum, Christi Ieiunium. Foarte plauzibilă este şi versiunea provenienţei de la sărbatoarea păgâna a slavilor, in cinstea solstiţiului de iarnă: korochun sau kracun in ceha şi slovacă.
CITESTE De ce si cum sa practici yoga iarna
Ziua naşterii lui Christos sau a soarelui invincibil
Era un obicei păgân sărbatoarea de pe 25 decembrie, in cinstea naşterii Soarelui, când se aprindeau focuri. Grecii sărbatoreau naşterea zeului păgân al soarelui, Mithra. Evreii sărbătoreau Hanuka, festivalul luminilor.
La romani, împăratul Aurelian decretase in anul 274 sărbătorirea Soarelui prin festivalul păgân Saturnalia. Cu mult înainte ca sărbătoarea Crăciunului sa fie stabilită pe 25 decembrie, Saturnalia era dedicata naşterii zeului invincibil al soarelui, Sol Invictus, pe vremea epocii de aur a imperiului roman.
Mozaic din Necropo la de sub bazilica Sfântul Petru, din Roma, reprezentându-l pe Christus Sol (Christos Soarele)
Nimeni nu ştie, cu exactitate, adevărata zi de naştere a lui Iisus Christos. Ba chiar este foarte posibil ca aceasta nici măcar să nu fi fost iarna. In secolul al IV-lea, Papa Iulian I a ales data de 25 decembrie pentru a sărbatori naşterea lui Christos. O explicaţie ar fi aceea că in jurul acestei date existau foarte multe ritualuri si sărbători păgâne.
Istoria sărbătorii creştine nu este prea plăcută, deoarece, la început, consta in petreceri, carnavaluri, beţii, urmate de mersul la biserică. Motiv pentru care a fost anulată in Anglia, in 1654, şi interzisă în Boston, între anii 1659-1681.
Creştinii adesea susţin şi militează pentru ideea sărbătoririi naşterii lui Iisus, ca temă principală a Crăciunului. Insă Crăciunul nu are, în realitate, nicio legătura cu naşterea lui Christos. Cel mult poate reprezenta o conexiune simbolică, nebazată pe nimic concret, real, faptic.
Data de 25 decembrie corespundea zilei solstiţiului in calendarul roman. Diferenţele de data a sărbatoririi tin de diferenţele de zile dintre calendarul iulian şi cel gregorian. Crăciunul este sărbătorit pe data de 25 decembrie in calendarul gregorian şi pe 7 ianuarie in cel iulian.
Simbolul principal şi motivul sărbătorii creştine nu este ziua reală a naşterii lui Iisus, ci întruparea lui Mesia, in formă umană, pentru a salva umanitatea şi a ierta păcatele oamenilor.
Simboluri
Culorile tradiţionale ale Crăciunului sunt roşu, verde şi auriu. Roşul semnifică sîngele lui Mesia. Verdele simbolizează viaţa veşnică şi copacul peren, care nu-şi pierde frunzele iarna. Auriul este un simbol regal si semnifică darul sau darurile, precum magii i-au dăruit lui Iisus aur, tămâie si mir, în timp ce primeau darul lui Dumnezeu, prin naşterea lui Christos.
Simbolul Crăciunului are semnificaţii profunde, care se referă la viaţa spirituală, conştientă, nu la cea exterioară, adesea haotică in timpul sărbătorilor de iarnă. Crăciunul a devenit cea mai profitabilă perioadă a anului, un brand in sine, un motiv de marketing, o afacere. Iar Crăciunul nu este deloc despre toate acestea.
CITESTE Trucuri ayurvedice care reduc stresul in perioada sarbatorilor
Ce face un yogi de Crăciun?
Adevărata sărbătoare este şi se trăieşte in interior
In această perioadă, scade prana, energia vitală. Scade lumina zilei şi creşte întunericul. Astfel, practicantul este invitat de ritmul naturii la interiorizare si la conştientizare interioară. Iată cateva recomandări de sarbatori:
Odihna
Cu ocazia sărbătorilor şi in preajma lor, oamenii au tendinţa să se agite mai mult, deşi în aceasta perioadă ritmurile interne ale corpului se modifică, adaptându-se naturii. Încetinesc, motiv pentru care anumite specii din regnul vegetal şi cel animal intră în hibernare. Este înţeleaptă conservarea, nu irosirea energiei.
Tăcerea
Liniştea este o invitaţie la introspecţie. E o detaşare de zgomotul extern, care ne distrage atenţia. Liniştea, tăcerea, reprezintă începutul focalizării atenţiei. Păstrarea tăcerii este o practică sacră, plină de poţential.
Altruismul
Sa le fii de folos altora. Ce faci pentru alţii, faci pt. tine, se spune de mult in toate tradiţiile spirituale. Când ne punem in slujba celorlalţi, centrul inimii se activează. Iar centrul inimii este conectat la timus, care este esenţial pentru sistemul nostru imunitar.
Yoghinul de Crăciun
Ai ocazia să-ti aminteşti ca eşti parte dintr-o poveste colectivă. Aceste recomandări nu inseamnă să-ţi petreci zilele de sărbătoare în pijamale, meditând ore in şir şi ieşind doar pentru a-i hrăni pe cei fără adăpost. Aceste recomandări sunt pentru echilibru intre atenţia interioară şi cea exterioară.
Sărbători (i)luminate! şi un 2023 plin de intenţii şi realizări bune !
Echipa Yogasat
