Corpul fizic poate deveni un mijloc pentru creșterea spirituală sau poate deveni o barieră majoră. Dacă nu funcționează optim, aspirațiile înalte, precum moksa, nu sunt realizabile. Pentru majoritatea oamenilor, toate dorințele, plăcerile, dispar odată ce corpul începe să doară, pentru că toată atenția este captată de durere.
Înțelegerea mecanicii corpului, crearea unei anumite atmosfere și apoi folosirea posturilor yoghine pentru a conduce energia în anumite direcții, înseamnă yogasanas.
Însă yoga nu se rezuma doar la asane, răsucirea corpului, stând în cap sau reținerea respirației. Atunci când cineva dorește să acceseze dimensiuni mai profunde ale ființei, prin meditație, practica hatha yoga îl va ajuta să elimine eventualele blocaje energetice.
S-a demonstrat că exercițiul regulat și corect al posturilor yoghine are beneficii pe scară largă: îmbunătățirea sănătății, forței, echilibrului și flexibilității, însă aceasta pune accent pe partea fizică a disciplinei, în timp ce știința yoga acordă importanță și aspectelor mentale și spirituale.
În Esența realizării sinelui, Swami Kriyananda îl citează pe Paramahansa Yogananda: „Hatha Yoga este un sistem minunat. În plus, corpul este o parte a naturii noastre umane și trebuie menținut în formă, ca să nu împiedice eforturile noastre spirituale. Cu toate acestea, cei care sunt aplecați să-L găsească pe Dumnezeu acordă mai puțină importanță posturilor de yoga. Nici nu este strict necesar ca ei să le practice.”
Yogananda nu a predat cursuri publice de Hatha Yoga, el a predat doar unora dintre ucenicii săi, doar bărbați. Istoria yoga, în special în etapele sale formative, a fost într-adevăr dominată în primul rând de bărbați. Această perspectivă istorică își are rădăcinile în contextul dezvoltării yoga în India antică, unde a fost inițial o practică angajată de asceții și înțelepții de sex masculin. Când yoga a început să se răspândească la nivel global, practicanții și instructorii erau în principal bărbați.
Yogananda și-a îndemnat discipolii să petreacă cât mai mult timp posibil meditând. Pentru cei care au considerat că asana reprezintă un ajutor pentru a medita mai mult și/sau mai profund, el a aprobat practicarea acesteia. Spunea că Hatha Yoga, corect practicată, este benefică atât fizic, cât și spiritual. Însă era un adept al Kriya yoga.
Hatha, în general, este yoga corpului, este mai fizică; se practică asana, pranayama, mudra, bandhas și unele tehnici de curățare. Kriya yoga este o formă de raja yoga sau yoga minții prin practica meditației. Include câteva asana mai ușor de executat și pranayama, dar acestea sunt întotdeauna secundare meditației.
Yogananda și discipolii săi:
Citește și: paramahansa-yogananda-mesagerul-orientului-lume
Yoga practicată de Tirumalai Krishnamacharya în 1888 era foarte diferită de cea practicată astăzi. El a pus accentul pe asana, dezvoltând curentul hatha. Se spune că a popularizat posturile Sirsasana (stând în cap) și Sarvangasana (lumânarea).
A fost un pionier în perfecționarea asana, în stabilirea succesiunii lor optime și în atribuirea valorii lor terapeutice, integrându-le ca parte a meditației, în loc să fie considerate pasul premergător acesteia.
Krishnamacharya și discipolii săi:
Citește și:10-cei-mai-influenti-guru-din-india
T. Krishnamacharya, a avut discipoli care aveau să devină influenți în popularizarea yoga în Occident, precum B.K.S. Iyengar, Pattabhi Jois și T.K.V. Desikachar. Aceste figuri au fost esențiale în modelarea yoga modernă, concentrându-se pe asane și controlul respirației, făcând yoga accesibilă și populară în întreaga lume.
Întrebat daca posturile yoghine sunt utile în vreun fel ființelor umane, Jiddu Krishnamurti a răspuns:
„Aparent, în Europa, ca și în India, există ideea că practicând asana, exersând virtutea, fiind bun, făcând seva, citind cărți sacre, urmând un învățător vei atinge mântuirea sau iluminarea. Mă tem că nu este așa. Dimpotrivă, vei fi prins în lucrurile pe care le practici și, prin urmare, vei fi întotdeauna ținut prizonier și viziunea ta va fi limitată pentru totdeauna.
O minte preocupată doar de realizarea posturilor yoghine, nu va dezvolta decât un sentiment de reușită în timp, iar o astfel de minte nu poate înțelege niciodată ceea ce este atemporal.
La urma urmei, practici asana în speranța de a atinge ceva, de a câștiga ceva; speri să obții fericirea, beatitudinea sau orice ți se oferă.
Crezi că fericirea este atât de ușor de realizat? Crezi că este ceva de câștigat făcând anumite exerciții sau dezvoltând concentrarea? Nu trebuie oare mintea să fie complet eliberată de această activitate centrată pe sine?
Cu siguranță un om care practică yoga pentru a atinge iluminarea, este preocupat de sine, de propria sa creștere; este plin de propria sa importanță. Deci, este o artă extraordinară – o artă care poate fi abordată doar prin autocunoaștere, nu prin orice practică – să înțelegem întreg acest proces centrat pe sine, în numele lui Dumnezeu, în numele adevărului, în numele păcii, sau orice ar fi – să îl înțelegem și să ne detașam de el.”
Citește și: renunțarea-la-cunoscut-calea-regala-eliberării-de-suferință
Surse: ananda.org, isha.org, yogajournal.com, erickimphotography.com, tomdas.com - Jiddu Krishnamurti on Yoga and Yogic exercises
