Toți avem obiective, ambiții și aspirații în viață, iar pentru a le atinge, trebuie să muncim susținut. Cel mai adesea însă, alegem să amânăm realizarea lor din cauza lenei, invocând diferite scuze.
Cultura japoneză cuprinde diferite tehnici care ne pot ajuta să depășim aceste obstacole, să ne disciplinăm și să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă. Iată 8 tehnici care te vor ajuta să iţi schimbi viata in bine.
1. Ikigai
„Descoperă-ți scopul în viață. Stabilește motivul pentru care te trezești în fiecare dimineață. Alege ceva care se aliniază cu punctele tale forte, cu pasiunile tale, dar și cu nevoile celorlalți. Acestea dau sens vieții.”
Ikigai este un concept care combină termenii japonezi iki, care înseamnă „viu” sau „viață”, și gai, care înseamnă „beneficiu” sau „merit”. Atunci când sunt combinați, acești termeni înseamnă, ceea ce dă vieții tale valoare, sens sau scop.
Ikigai poate fi aplicat ca o filozofie de viață, o modalitate de a ne găsi puterea în vremuri grele, o modalitate de a identifica ceea ce vrem de la viață. Poate da valoare lucrurilor mundane, ajutându-ne în același timp să identificăm ceea ce prețuim cu adevărat.
Albert Liebermann și Hector Garcia au popularizat acest mod de a aplica ikigai în cartea lor, „Ikigai: Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită”, descriind ikigai ca o convergența a patru domenii ale vieții: ce iubim, la ce suntem buni, nevoile lumii în care trăim și pentru ce anume putem fi plătiți.
Centrul, unde fiecare zonă se suprapune, este ikigaiul nostru– motivul asupra căruia ar trebui să ne concentrăm eforturile, pentru a găsi împlinirea supremă.
Indiferent de profesie sau de situația personală, dacă ne găsim acest Ikigai, vom găsi plăcere și valoare în ceea ce facem
2. Kaizen
„Concentrați-vă să vă îmbunătățiți câte puțin în fiecare zi. Nu trebuie să faceți totul deodată, doar urmăriți să faceți progrese încetul cu încetul.”
“Kaizen înseamnă îmbunătățire, schimbare în mai bine. În plus, reprezintă îmbunătățirea continuă a vieții personale, a celei de acasă, sociale, respectiv profesionale. Atunci când este aplicat la locul de muncă, Kaizen înseamnă îmbunătățirea continuă care implică pe toată lumea - managerii și operatorii deopotrivă”, afirma Masaaki Imai, Fondatorul Kaizen Institute.
În concepția KAIZEN o infinitate de eforturi mici creează premisele ca în fiecare zi activitatea să se desfășoare puțin mai bine decât în ziua precedentă. În fapt, îmbunătățirea continuă, constituie chiar esența filozofiei KAIZEN
3. Pomodoro Technique
„Lucrați câte 25 de minute, luați o pauză de 5, apoi repetați. Acest lucru vă va ajuta să rămâneți concentrat și să evitați epuizarea. Aceasta practică este bună pentru productivitate!” Tehnica Pomodoro este o metodă de gestionare a timpului dezvoltată de Francesco Cirillo la sfârșitul anilor 1980. Bazată pe perioade de 25 de minute de muncă concentrată, întreruptă de pauze de cinci minute. Pauzele mai lungi, de obicei de 15 până la 30 de minute, sunt luate după patru intervale de lucru consecutive. Aceasta tehnică este utilă dacă sunteți distrași în timp ce lucrați la un proiect sau studiați. Tehnica funcționează și dacă aveți o muncă repetitivă.
4. Hara Hachi Bu
„Nu mâncați până simțiți că aveți stomacul plin! Mâncați până când sunteți sătui în proporție de 80% și vă veți simți mai plini de energie pe tot parcursul zilei.”
Este o învățătură a lui Confucius, care îi instruiește pe oameni să mănânce până când se satură în proporție de 80%. Japonezii consideră că tot ce este consumat peste acest nivel reprezintă supraalimentare, care duce la suprasolicitarea sistemului digestiv. În cele din urmă, acest lucru cauzează oxidarea celulară, ce are ca rezultat îmbătrânirea prematură.
Când stomacul este plin în proporție de 80%, are un spațiu suplimentar, care îi permite să efectueze procesul de digestie mai rapid. De asemenea, îl ajută să amestece și să proceseze alimentele mai eficient.
Citiți și: arta-de-vedea-lucrurile-așa-cum-sunt-pilda-maestrului-zen
5. Shoshin
„Abordați sarcinile cu mentalitatea unui începător. Nu vă îngrijorați că nu sunteți perfect sau că nu aveți toate răspunsurile - fiți deschiși pentru a încerca și a învăța lucruri noi.” Termenul Zen japonez shoshin se traduce prin „mintea începătorului” și se referă la un paradox: cu cât cunoașteți mai multe despre un subiect, cu atât este mai probabil să vă închideți mintea pentru a învăța lucruri suplimentare. După cum a spus călugărul zen Shunryu Suzuki în cartea sa Zen Mind, Beginner’s Mind (1970): „În mintea începătorului există multe posibilități, iar în cea a experților acestea sunt puține.”
6. Forest Bathing
„Petrece timp în natură! Este dovedit științific că reduce stresul și îți îmbunătățește starea de spirit. Faceți o plimbare în parc, respirați aer curat și lăsați natura să vă reîncarce.” Termenul a apărut în Japonia în anii 1980 ca un exercițiu fiziologic și psihologic numit shinrin-yoku („scăldat în pădure”). Scopul a fost dublu: de a oferi un antidot împotriva epuizării psihice și de a inspira locuitorii să se reconecteze cu natura și să protejeze pădurile.
7. Wabi-sabi
„Acceptați imperfecțiunea! În loc să va stresați din cauza fiecărui mic detaliu, concentrați-vă pe ceea ce este important și găsiți frumusețea în simplitate. A face ceva este mai important, așa că mergeți înainte și acționați!”
Wabi-sabi este arta de a găsi frumusețea în fiecare aspect al imperfecțiunii. Este vorba despre estetica lucrurilor existente, care sunt „imperfecte, impermanente și incomplete.
În Japonia, wabi sabi este imperceptibil, dar întâlnit peste tot: o crăpătură a unui ceainic, lemnul unei uși vechi, mușchiul verde de pe o stâncă, un peisaj cețos, o ceașcă deformată sau reflexia lunii pe un iaz. Japonezii consideră această artă o virtute.
8. Kakeibo
„Stabiliți un buget și respectați-l. Când aveți finanțele în ordine, vă veți simți mai puțin stresat și mai motivat să abordați celelalte obiective.”
Cuvântul „kakeibo” poate fi tradus „registru de uz casnic” fiind destinat managementului financiar personal. Este diferit ca structură, dar ideea de bază este aceeași. La începutul lunii, se notează veniturile și cheltuielile necesare pentru luna în curs și se decide un obiectiv de economisire. Utilizatorul își înregistrează apoi propriile cheltuieli zilnic, care se adună mai întâi la sfârșitul săptămânii și mai apoi la sfârșitul lunii. La sfârșitul lunii se face un rezumat al cheltuielilor lunii. Pe lângă cheltuieli și venituri, se notează și observații, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la propriile cheltuieli.
Surse: mindtools.com, ro.kaizen.com, psyche.co, japanobjects.com
