Un nou studiu al Universitatii Northwestern arata ca ritmul respiratiei poate influenta activitatea neurala, care mentine memoria, amintirile si care determina judecata emotionala.
Respiratia nu inseamna doar oxigen, ea este legata de functionarea creierului si de comportament. Oamenii de stiinta de la Northwestern Medicine au descoperit, pentru prima oara, ca ritmul respiratiei creeaza activitate electrica in creierul uman, in partea responsabila de memorie si emotii. Aceste efecte asupra comportamentului depind de felul in care inspiri sau expiri si daca faci asta pe nas sau pe gura.
In cadrul studiului, participantii au putut identifica o figura infricosata mai repede in timpul inspiratiei decat in timpul expiratiei. De asemenea, aveau maimulte sanse sa-si aminteasca un obiect intalnit sau observat in timpul inspiratiei decat in timpul expiratiei. Efectul disparea daca respiratia era pe gura si nu pe nas.
CITESTE Manual de Pranayama. Partea I: Prana
“Una dintre descoperirile majore ale acestui studiu este ca exista o diferenta imensa in activitatea creierului din amigdala si hipocampus, in timpul inspiratiei, comparativ cu expiratia”, a spus Christina Zelano, asistent universitar in neurologie la Northwestern University Feinberg School of Medicine. “Cand inspiri, am descoperit ca stimulezi neuronii din cortezul olfactiv, amigdala si hipocampusul, de-a lungul sistemului limbic.”
Studiul a fost condus de Jay Gottfried, profesor de neurologie la Feinberg, si publicat in Journal of Neuroscience. Mai intai, cercetatorii au descoperit aceste diferente in activitatea cerebrala a unor pacienti suferinzi de epilepsie, care urmau sa fie operati pe creier. Cu o saptamana inaintea operatiei, un chirurg le-a implantat electrozi in creier pentru a identifica originea blocajelor. Astfel, oamenii de stiinta au avut ocazia sa obtina informatii electro-fiziologice, direct din creier. Semnalele electrice primite au aratat ca activitatea creierului fluctua in functie de respiratie, in zonele care proceseaza emotiile, memoria si mirosul.
Aceasta descoperire i-a determinat pe cercetatori sa analizeze daca functiile cognitive, asociate cu aceste regiuni ale creierului, in special procesarea fricii si a memoriei, ar putea fi influentate de respiratie. Amigdala este puternic legata de procesarea emotiilor, indeosebi cele de frica. Oamenii de stiinta le-au cerut celor 60 de indivizi participanti la studiu sa ia decizii rapid vizualizand anumite expresii emotionale, in laborator, in timp ce le era inregistrata respiratia.
Cand au vazut imagini cu figuri care manifestau frica sau surprindere, subiectii indicau imediat, cat de repede puteau, ce emotie exprima fiecare figura. Cand au privit figurile in timpul inspiratiei, subiectii le-au recunoscut ca manifestand mai multa frica, in timpul inspiratiei, mult mai rapid decat in timpul expiratiei. Aceste efecte s-au diminuat drastic daca participantii la studiu respirau pe gura. Asadar, perceptia cea mai intensa exista doar in cazul respiratiei nazale. Aceleasi rezultate au fost obtinute cand s-a repetat experimentul asupra functiilor memoriei, legate de himpocampus.
CITESTE Pranayama: Arta respirației corecte
Cercetarile au demonstrat ca respiratia rapida poate oferi un avantaj cand cineva se afla intr-o situatie periculoasa, a declarat Zelano. “Daca esti intr-o stare de panica, ritmul respiratiei devine mai rapid”, a spus omul de stiinta. “Prin urmare, iti va lua mai mult timp, proportional, sa inspiri, decat atunci cand esti in stare de calm.
Asadar, reactia innascuta a corpului nostru la frica, prin respiratie accelerata, ar putea avea un impact pozitiv asupra functiilor creierului, generand un raspuns mai rapid la stimulii periculosi din jur.” De asemenea, Zelano a observat ca “atunci cand inspiri, intr-un fel iti sincronizezi oscilatiile cerebrale din reteaua limbica a creierului.”
Respiratia nazala influenteaza functiile cognitive. Respiratia este, totodata, legata de simtul olfactiv. Studiile pe animale au demonstrat ca oscilatiile activitatii olfactive sunt sincronizate cu ritmul natural al respiratiei, chiar si in lipsa unui stimul olfactiv. S-a descoperit activitate intracraniala, in urma electroencefalogramelor, la pacienti cu forme rare de epilepsie, activitate influentata direct de respiratie, observata in zonele cortexului, amigdalei si hipocampului. Aceasta activitate s-a diminuat atunci cand pacientii au respirat partial sau total pe gura. Astfel, a devenit clara importanta respiratiei pe nas pentru stimularea unor importante functii ale creierului.
