Secretele coloanei infinitului ascund viziunea yogina a geniului lui Brancusi Skip to main content
Secretele coloanei infinitului ascund viziunea yogina a geniului lui Brancusi

Constantin Brancusi, romanul care a ramas in istorie ca geniu al sculpturii, este renumit mai ales pentru capodopera sa, Coloana Infinitului. Lucrarea face parte dintr-o trilogie, care poate fi vizitata la Targu Jiu. Ansamblul Monumental este alcatuit din Coloana Infinita, Poarta Sarutului si Masa Tacerii.

Coloana Infinitului cantareste 29,173 de kilograme si are 29 de metri inaltime. Alamirea sa prin pulverizare s-a facut printr-o tehnologie noua in Romania, adusa din Elvetia. Elementele sale constitutive sunt trunchiuri de piramida suprapuse, care respecta “legea armoniei plastice”, descoperita de Brancusi.

Ansamblul Monumental al trilogiei sculpturale a fost gandit astfel de Brancusi: intrarea se face trecand prin Poarta Sarutului, simbol al iubirii, al uniunii, al conexiunii. Sculptorul o numea portal: “m-a purtat gandul spre chipul unei porti prin care sa se poata trece dincolo”.

poarta sarutului

Drumul continua pe Aleea Scaunelor, care cuprinde 15 scaune, ce simbolizeaza etapele desavarsirii. Urmeaza Masa Tacerii, metafora pentru linistirea mintii. In jurul Mesei Tacerii sunt 12 scaune in forma de clepsidra. Scaunele simbolizeaza trecerea, masa rotunda simbolizeaza centrul.

In traditia romaneasca, masa este locul reunirii, reintregirii familiei, locul in care partile redevin un tot unitar. Masa Tacerii este adesea asociata Cinei de Taina. Scaunele simbolizeaza cei 12 apostoli, Centrul Tacerii simbolizeaza Maestrul desavarsit. Urmeaza o cale in linie dreapta, de 1.2 kilometri, numita Calea Eroilor, care se incheie prin Coloana Infinitului.

masa tacerii

Monumentul care a devenit simbol national este cunoscut sub multiple denumiri: Stalpul Cerului, Stalpul Nesfarsitului, Coloana fara sfarsit. Are la baza simplitatea. Simplitatea, spunea Brancusi, practicant de yoga, reprezinta o complexitate rezolvata. Coloana repeta un arhetip, un simbol romanesc stravechi. Semnificatia sa are legatura cu viata, cu moartea si cu transcenderea acestui plan existential, al acestui ciclu de vieti si de morti, de reincarnari.

CITESTE Creatorul capodoperei “Cumințenia Pământului”, inițiat în tainele yoga

Monumentul i-a fost comandat sculptorului in cinstea eroilor cazuti la datorie. Brancusi a realizat o opera de arta cu semnificatii spirituale profunde. Coloana sa infinita reprezinta un stalp funerar, care inspira mantuirea sau ascensiunea catre eliberarea sufletului prin actul eroic al sacrificiului de sine.

Sculptorul a imbinat traditia romaneasca, a “Arborelui Cosmic”, cu traditia hindusa, a Pomului Vietii, si cu aceea oculta, a Arborelui Sefirotic din Kabbala. In viziunea lui Brancusi, astfel de credinte, aparent diferite, se contopesc si devin una. Precum Creatorul acestei lumi, Brancusi, in calitate de creator, s-a “ascuns” in Creatia sa. Formele repetitive ale Coloanei sunt in numar de 16, acest numar fiind simbolul perfectiunii in diferite culturi sau religii. In practica yoga, 16 asane sunt principale, de baza, din care deriva toate celelalte posturi sau variatiuni.

Coloana Infinitului imbina elemente care sugereaza ascensiunea spiritului catre transcenderea lumii fizice. Seamana cu o scara spre cer, cu infinite trepte, o scara care face legatura intre planul terestru si cel divin. Seamana cu un brad, care, in datina romaneasca, este un simbol de regenerare, dar si obiect funerar, este copacul vesnic verde, metafora a nemuririi. Traditia romaneasca spune ca la poalele bradului se afla o fantana cu apa rece si flori, pentru alinarea dorului calatorului. Acest dor reprezinta, de fapt, atasamentul de lume. Brancusi a cerut ca in parcul in care avea sa fie plasata Coloana Infinitului sa se sape sase fantani si sa se planteze flori.

CITESTE Viata de dupa moarte, din perspectiva hinduismului

Secretul Coloanei Infinitului este simbolul pe care il reproduce, si anume acela al formei romboidale a unui sicriu sau motivul romanesc traditional al funiei rasucite. Formele romboidale ale lui Brancusi se regasesc intocmai la stalpii funerari oltenesti.

“Forma Stalpului, simpla intre toate, este aceea a unui stalp de cimitir de la noi, un motiv simbolic arhaic, pe care l-am reluat fara nicio ingamfare de artist, asa cum l-am aflat din batrani”, marturisea sculptorul.

Ca practicant de yoga, Brancusi credea in reincarnare, in vietile succesive prin care trece omul, ca experiente pe calea sa catre realizarea adevarului ultim si a esentei sale autentice. In timp ce, pentru majoritatea oamenilor, moartea inseamna despartirea de trup, din punct de vedere spiritual este invers. Moartea este asociata detasarii de lumea materiala, in timpul vietii, pentru trezirea constiintei si eliberarea sufletului.

Coloana Infinitului, spunea Brancusi, este “monumentul recunostintei, intruchipat dintr-o coloana inalta, de circa 29 metri, inaltandu-se fara sfarsit, asa cum trebuie sa fie si recunostinta noastra”.

“Mi-am lasat sculpturile sa se joace cu cerul si cu oamenii, dovedind lumii ca este cu putinta o sculptura a focului. Acesta este mesajul Stalpului meu, strajuit de Masa si de Poarta… Sa arzi ca o flacara… Sa te prefaci in fulger legand cerul cu pamantul.”

 “Nu mai sunt de mult al acestei lumi; sunt departe de mine insumi, desprins de propriul meu trup.”

„Impacarea de sine se instaureaza in sufletul tau cand te privesti ca un inel dintr-un lant nesfarsit al inaintasilor si cand nu calci cu o iota prescriptiile naturalitatii eterne.”

„Eu vreau sa sculptez forme care pot da bucurie oamenilor si ce altceva poate insemna Bucuria, daca nu indumnezeire, adica armonia traita pe toate planurile?”

 

Comenteaza cu Facebook