Istoria asanelor. Între sacru și promiscuitate Skip to main content
grup-yoga

Asanele au fost create în diferite momente de timp, câteva fiind antice, unele medievale, iar un număr tot mai mare a apărut recent.

Unele care par a fi tradiționale, ca Virabhadrasana (Postura luptătorului I / Warrior Pose I), sunt relativ recente: aceasta postura a fost conceputa de Krishnamacharya în jurul anului 1940 și a fost popularizată de discipolul său, Iyengar. O postura care este cu siguranță mai nouă decât aceasta, este Parivrtta Parsvakonasana (Torsiune laterală în unghi / Revolved Side Angle Pose): nu a apărut în prima ediție a lui Pattabhi Jois, Yoga Mala din 1962.

Viparita Virabhadrasana (Postura luptătorului opus / Reversed Warrior Pose) este chiar mai recentă, cel mai probabil a fost creată după 2000.

Mai multe posturi care sunt acum practicate în mod obișnuit, cum ar fi Dog Pose și asane stând în picioare, inclusiv Trikonasana (postura triunghiului / triangle pose), au apărut pentru prima dată în secolul XX, la fel ca și succesiunea de asane Surya Namaskar (salutul soarelui). har a fost în perioada antică o incantație la răsărit, iar în forma sa modernă a fost creat de Rajahul din Aundh. Pattabhi Jois a definit variantele Surya Namaskar A și B pentru Ashtanga Yoga, posibil derivate de la Krishnamacharya.

În 1966, clasicul "Light on Yoga” al lui Iyengar descrie 200 de posturi, constând în aproximativ 50 de asane principale cu variațiile lor: în timp ce multe asane tradiționale au denumiri de obiecte (ca Vrikshasana - postura copacului), întruchipări legendare (ca Matsyendrasana, postura înțeleptului Matsyendra), sau animale (ca Kurmasana, postura țestoasei), Iyengar denumește 83 de asane prin simpla descrie a posturii (ca Utthita Parsvakonasana - extensie laterală în unghi), sugerând ca acestea au fost dezvoltate mai târziu.

Dharma Mitra ilustrează 908 asane si variațiile lor în „Diagrama Master Yoga” din 1984, iar în acea perioadă au fost create și alte posturi. Astfel, numărul asanelor a crescut în mod exponențial în ultimele secole.

Denumirile asanelor au fost folosite cu promiscuitate de-a lungul secolelor, cu denumiri împrumutate din tradițiile vechi, făcând istoria lor dificil de urmărit. Potrivirile anumitor denumiri nu sunt neapărat o dovadă a continuității: nume similare pot însemna o postură diferită, la fel cum o postură poate fi cunoscută sub mai multe denumiri în perioade diferite.

Numărul estimativ al asanelor menționate în texte:

Nr. asane

Text

Autor

Perioadă

Informații furnizate

2

Goraksha Shataka

Gorakshanatha

Sec X-XI

Descrise Siddhasana, Padmasana; 84 asane menționate

4

Shiva Samhita

-

Sec X-XI

4 asane de meditație descrise, 84 asane menționate; 11 mudre

15

Hatha Yoga Pradipika

Svami Svatmarama

Sec X-XI

15 asane descrise, din care 4 importante (Siddhasana, Padmasana, Bhadrasana și Simhasana)

32

Gheranda Samhita

Gheranda

Sec XVII

32 asane descrise: din șezut, aplecat, răsucire, echilibru și cu capul în jos; 25 mudre

52

Hatha Ratnavali

Srinivasa

Sec XVII

52 asane descrise, din 84 menționate

84

Joga Pradipika

Ramanandi Jayatarama

1830

84 asane și 24 mudre ilustrate

37

Yoga Sopana

Yogi Ghamande

1905

Descrise și ilustrate 37 asane, 6 mudre, 5 bandhas

200

Light on Yoga

B. K. S. Iyengar

1966

Descriere și foto pentru fiecare asană

908

Master Yoga Chart

Dharma Mittra

1984

Foto pentru fiecare asană

Scopul spiritual al asanelor

Inițial, asanele de Hatha Yoga au avut un scop spiritual în hinduism: atingerea Samadhi, starea la care încetează fluctuațiile gândurilor.  Savantul de religie Andrea Jain observă că Hatha Yoga medievală a fost împărțită între tradițiile Yoga, de la Shaivite Naths la Vaishnavas, Jains și Sufis. În opinia lui, scopurile sunt variate, inclusiv obiectivele spirituale care implică "tantrica corpului subtil" dar și anumite beneficii fizice.

Savantul de Yoga, Singleton descrie scopul Yoga ca "transmutarea corpului fizic într-un vas imun la degradarea muritorilor", citând metafora din Gheranda Samhita a unui recipient de gresie care necesită focul Yoga pentru a-l face utilizabil. Scopurile asanelor au fost, până în jurul secolului al XIV-lea, în primul rând pentru a forma o bază stabilă pentru pranayama, repetarea mantra (japa), și meditație, practici care, la rândul lor, au avut obiective spirituale.

Hatha Yoga a adăugat capacitatea de a vindeca bolile la această listă, însa nu toate scripturile hinduse au inclus beneficiile fizice în scopul asanelor. Textul Garuda Purana din secolul al X-lea enunță că "tehnica posturilor nu promovează Yoga; cu toate că sunt esențiale, acestea întârzie progresul practicantului", în timp ce yoghinii timpurii practicau adesea austerități extreme (tapas) pentru a depăși ceea ce ei vedeau ca obstacol fizic în calea eliberării spirituale.

Image

Savantul și practicantul Yoga, Theos Bernard, afirma în 1944 în lucrarea sa "Hatha Yoga: Concluziile experientelor personale"  ca a "prescris un set de asane calculate pentru a aduce o sursă bogată de sânge la creier și la diferite părți ale măduvei spinării [...] și o serie de asane adaptate pentru stretching, îndoire, și răsucirea măduvei spinării", urmate - atunci când era pregătit - de asana de meditație. Bernard a definit scopul Hatha Yoga ca obținerea controlului respirației pentru a permite pranayama să lucreze, ceea ce necesită utilizarea profundă a șase purificări (Shatkarma) - ca pregătire pentru principalul scop al Yoga, Moksha.

Conform lui Satyananda Saraswati, (1923-2009, profesor indian care a predat atât în India cât și în occident), asanele constau în "plasarea corpului fizic în posturi care cultivă conștientizarea, relaxarea și concentrarea”.

Leslie Kaminoff, profesor contemporan de Yoga, scrie în "Yoga Anatomy" că, dintr-un punct de vedere, "toate practicile posturale pot fi privite ca modalități metodice de eliberare a coloanei vertebrale, a membrelor, și respirației, astfel încât yoghinul poate petrece perioade lungi de timp într-o poziție așezată."

Iyengar a observat că practicarea asanelor aduce agilitate, echilibru, rezistență, și multă vitalitate, dezvoltând corpul într-un fizic rafinat, puternic și elastic, fără a fi neapărat musculos. Dar, conform lui Iyengar, importanța lor reală este modul în care instruiesc mintea "să stăpânească corpul și sa îl transforme într-un vehicul al spiritului".

Iyengar a considerat că există o simbolică în faptul că asanele sunt numite după plante, insecte, pești, amfibieni, reptile, păsări și patrupede, precum și „eroi legendari”, înțelepți și avataruri ai zeilor hinduși, în viziunea sa „ilustrând evoluția spirituală”: în timp ce practică asane, yoghinul ia forma diferitelor creaturi, nu disprețuiește niciunul "pentru că știe că în toată sfera de creație... respiră același Spirit universal".

Pe 7 Septembrie 2020 se deschide Școala de Toamnă Hatha Yoga Seva. Mai multe informații poți găsi aici, iar pentru înscrieri trimite-ți un mail la adresa hathayogaseva@gmail.com.

 

Primește săptămânal informații inedite și interesante despre practica și știința Yoga.
Abonează-te aici la newsletter-ul săptămânal.

Comenteaza cu Facebook