Când tocmai ai terminat o ședință de yoga este evident că te simți mult mai bine, din cap până în picioare: mușchii sunt mai relaxați, te simți mai puternic(ă), iar planul mental este mult mai clar.
Cercetările în domeniu arată clar că yoga este benefică atât pentru corpul fizic, cât și pentru minte și sănătate, în general. Yoga a fost folosită clinic cu succes în afecțiuni precum depresia, insomnia sau anxietatea, având o eficiență remarcabilă. Studiul a fost efectuat de Dr. Jonathan Greenberg într-o cercetare post-doctorală la departamentul de psihiatrie al Massachusetts General Hospital și Harvard Medical School.
Vezi aici Lumânare YogaSat Element Aer
Deși cercetările clinice continuă pentru a demonstra exact mecanismul prin care yoga reduce sau chiar elimină aceste afecțiuni, s-a demonstrat totuși că practica yoga ajută la reducerea stresului. Cu alte cuvinte, practica te poate ajuta să reglezi planul emoțional și starea de spirit, ceea ce va duce mai departe la reducerea nivelului de cortizol. Un alt studiu recent a arătat că yoga reduce inflamația, de obicei asociată cu stressul cronic.
Desigur, în plan subtil, răspunsul este că yoga ridică vibrația, iar practica constantă crește nivelul de conștiință, prin urmare mecanismele de adaptare devin mai eficiente în zilele mai puțin bune.
Yoga te ajută să te relaxezi, dar să rămâi cu mintea limpede
Respirația profundă și meditația influențează ceea ce se numește axa hipotalamo-hipofizară suprarenală care controlează sistemul nervos simpatic - SNS (răspunsul fight or flight care menține corpul tensionat), dar și sistemul nervos parasimpatic - SNP (care îți spune să te calmezi). Efectele practicii activează parasimpaticul și reduc din activitatea sistemului nervos simpatic, ceea ce duce în plan biologic la o scădere a tensiunii arteriale și a pulsului. Creierul răspunde aproape imediat la semnalele corpului, astfel că în timpul practicii yoga, când corpul se relaxează, creierul primește mesajul că totul este în regulă și că se poate relaxa și el.
Pe de altă parte, nu este de dorit ca SNP să fie activ tot timpul, ci mai degrabă scopul practicii este ca omul să fie calm, centrat și foarte prezent. Acest lucru presupune un echilibru între SNS și SNP. Cu ajutorul yoga, practicantul poate apela la SNS atunci când are nevoie de claritate, alertă mentală și concentrare, fără să atingă pragul de fight or flight, însă. Scopul suprem al practicii în ceea ce privește planul mental este ca yoghinul să rămână calm și alert, în același timp.
Creierul ia forma practicii
Un studiu efectuat în anul 2017 pe adulți cu vârsta de peste 55 de ani cu ușoare disfuncții cognitive a arătat că grupul care a practicat timp de 12 săptămâni Kundalini Yoga, a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a memoriei, a rezilienței emoționale și a funcțiilor cognitive, cel mai probabil datorită mantrelor.
De asemenea, studiile clinice care au avut ca scop urmărirea schimbării creierului ca urmare a meditației, arată că celulele implicate în conștientizare, atenție și analiză a sinelui își schimbă structura și cresc în volum. În plus, efectele asupra memoriei sunt și ele semnificative. După doar 8 săptămâni de meditație consecventă, cercetările au arătat că hipocampusul, implicat în procesele de învățare și memorare, a dezvoltat o densitate crescută a materiei cenușii.
Doar 40 de minute de yoga pe zi sunt suficiente
O parte a cercetării doctorului Greenberg arată că doar 40 minute/zi de practică sunt suficiente pentru a reduce semnificativ stresul. Acest lucru implică, desigur, o consecvență în practică. Pe de altă parte, profesori de yoga care au făcut parte din echipele de cercetare, spun că două ședințe de yoga pe săptămână sunt suficiente pentru a declanșa un răspuns favorabil al sistemului nervos parasimpatic după doar 10 săptămâni de practică.
Mihaela Dragomir: mihaeladragomir.ro/
- Yoga Instructor la MediYoga
- Founder la One Yoga Studio
