Craciunul nu are nicio legatura cu nasterea lui Christos
Obiceiuri si traditii pagane crestinizate
Sarbatoarea crestina a Craciunului face parte din cele 12 praznice imparatesti ale bisericilor de rit bizantin. Tot 12 zile sarbatoreau vikingii arderea marelui bustean, in cinstea zeului Thor, chefuind si imbatandu-se strasnic. Tot la scandinavi, vascul era considerat planta pacii si a armoniei, planta zeitei iubirii, Frigga.
Craciunul, asa cum il stim azi, este inventat de americani, cu diverse componente preluate din alte culturi. De pilda, ideea bradului a fost imprumutata de la germani, ideea de a face daruri de la englezi (din perioada victoriana).
Etimologia
Diferite surse indica diferite posibile etimologii pentru Craciun. Una ar fi Calation, convocarea poporului, la romani, pe data de 1 a lunii, de catre preotii pagani, pentru a le fi anuntat calendarul sarbatorilor lunare. Potrivit altor surse, numele ar putea proveni de la Creation, in latina vulgara creation sau creatiun. Inseamna creatie, ziua crearii sau a nasterii, sarbatoarea nascutului.
Mai toate numele Craciunului, in diferite limbi, vin de la nastere: Noel, in franceza; Natal, in portugheza, Natale, in italiana, Navidad, in spaniola. Conform altor pareri, Craciun ar putea deriva din incarnare sau (in)carnationem, crastinum, Christi Ieiunium. Foarte plauzibila este si versiunea provenientei de la sarbatoarea pagana a slavilor, in cinstea solstitiului de iarna: korochun sau kracun in ceha si slovaca.
CITESTE De ce si cum sa practici yoga iarna
Ziua nasterii lui Christos sau a soarelui invincibil
Era un obicei pagan sarbatoarea de pe 25 decembrie, in cinstea nasterii Soarelui, cand se aprindeau focuri. Grecii sarbatoreau nasterea zeului pagan al soarelui, Mithra. Evreii sarbatoreau Hanuka, festivalul luminilor.
La romani, imparatul Aurelian decretase in anul 274 sarbatorirea Soarelui prin festivalul pagan Saturnalia. Cu mult inainte ca sarbatoarea Craciunului sa fie stabilita pe 25 decembrie, Saturnalia era dedicata nasterii zeului invincibil al soarelui, Sol Invictus, pe vremea epocii de aur a imperiului roman.
Mozaic din necropola de sub bazilica Sfantul Petru, din Roma, reprezentandu-l pe Christus Sol (Christos Soarele)
Nimeni nu stie, cu exactitate, adevarata zi de nastere a lui Iisus Christos. Ba chiar este foarte posibil ca aceasta nici macar sa nu fi fost iarna. In secolul al IV-lea, Papa Iulian I a ales data de 25 decembrie pentru a sarbatori nasterea lui Christos. O explicatie ar fi aceea ca in jurul acestei date existau foarte multe ritualuri si sarbatori pagane.
Istoria sarbatorii crestine nu este prea placuta, deoarece, la inceput, consta in petreceri, carnavaluri, betii, urmate de mersul la biserica. Motiv pentru care a fost anulata in Anglia, in 1654, si interzisa in Boston, intre anii 1659-1681.
Crestinii adesea sustin si militeaza pentru ideea sarbatoririi nasterii lui Iisus, ca tema principala a Craciunului. Insa Craciunul nu are, in realitate, nicio legatura cu nasterea lui Christos. Cel mult poate reprezenta o conexiune simbolica, nebazata pe nimic concret, real, faptic.
Data de 25 decembrie corespundea zilei solstitiului in calendarul roman. Diferentele de data a sarbatoririi tin de diferentele de zile dintre calendarul iulian si cel gregorian. Craciunul este sarbatorit pe data de 25 decembrie in calendarul gregorian si pe 7 ianuarie in cel iulian.
Simbolul principal si motivul sarbatorii crestine nu este ziua reala a nasterii lui Iisus, ci intruparea lui Mesia, in forma umana, pentru a salva umanitatea si a prelua pacatele oamenilor.
Simboluri
Culorile traditionale ale Craciunului sunt rosu, verde si auriu. Rosul semnifica sangele lui Mesia. Verdele simbolizeaza viata vesnica si copacul peren, care nu-si pierde frunzele iarna. Auriul este un simbol regal si semnifica darul sau darurile, precum magii i-au daruit lui Iisus aur, tamaie si mir, in timp ce primeau darul lui Dumnezeu, prin nasterea lui Christos.
Simbolul Craciunului are semnificatii profunde, care se refera la viata spirituala, constienta, nu la cea exterioara, adesea haotica in timpul sarbatorilor de iarna. Craciunul a devenit cea mai profitabila perioada a anului, un brand in sine, un motiv de marketing, o afacere. Iar Craciunul nu este deloc despre toate acestea.
CITESTE Trucuri ayurvedice care reduc stresul in perioada sarbatorilor
Ce face un yogi de Craciun?
Adevarata sarbatoare este si se traieste in interior
In aceasta perioada, scade prana, energia vitala. Scade lumina zilei si creste intunericul. Astfel, practicantul este invitat de ritmul naturii la interiorizare si la constientizare interioara. Iata cateva recomandari de sarbatori:
Odihna
Cu ocazia sarbatorilor si in preajma lor, oamenii au tendinta sa se agite mai mult, desi in aceasta perioada ritmurile interne ale corpului se modifica, adaptandu-se naturii. Incetinesc, motiv pentru care anumite specii din regnul vegetal si cel animal intra in hibernare. Este inteleapta conservarea, nu irosirea energiei.
Tacerea
Linistea este o invitatie la introspectie. E o detasare de zgomotul extern, care ne distrage atentia. Linistea, tacerea, reprezinta inceputul focalizarii atentiei. Pastrarea tacerii este o practica sacra, plina de potential.
Altruismul
Sa le fii de folos altora. Ce faci pentru altii, faci pt tine, se spune de mult in toate traditiile spirituale. Cand ne punem in slujba celorlalti, centrul inimii se activeaza. Iar centrul inimii este conectat la timus, care este esential pentru sistemul nostru imunitar.
Yoghinul de Craciun
Ai ocazia sa-ti amintesti ca esti parte dintr-o poveste colectiva. Aceste recomandari nu inseamna sa-ti petreci zilele de sarbatoare in pijamale, meditand ore in sir si iesind doar pentru a-i hrani pe cei fara adapost. Aceste recomandari sunt pentru echilibru intre atentia interioara si cea exterioara.
Sarbatori (i)luminate!
