Adina Plesa a fost initial reticenta la practica yoga, din cauze religioase. A descoperit yoga intr-un moment dificil de viata, iar practica a devenit revelatie, obisnuinta si chiar profesie pentru ea. Aflati mai multe despre Adina Plesa din interviul exclusiv oferit cititorilor Yogasat.
In cariera si viata personala actionez cu mult mai putine frici sau macar observ ca actionez din frici, atunci cand asta se intampla. Cred ca in mod special am invatat sa pasesc in viata cu alta incredere, neafectata de pareri si chiar de intamplari nefericite. Inclusiv ca mama, am inteles ca sa imi fac practica si sa evoluez eu e cel mai bun lucru pe care il pot face pentru copilul meu, asa incat sa fie inspirata si sa aiba o atmosfera pozitiva in jur pentru a se dezvolta.
In viata mea personala, am invatat ca nu sunt esecuri, ci experiente care mi-au marit intelepciunea si care m-au dus, prin suferinta, spre viata spirituala, pe care altfel as fi neglijat-o. Nu as vrea sa ma gandesc in ce punct as fi ramas ca fiinta umana daca nu as fi inceput sa practic yoga, pentru mine este o binecuvantare.
Am facut prima clasa de yoga acasa, la recomandarea unei foarte bune prietene, in urma cu patru ani, cand abia se nascuse fetita mea si eram foarte aproape de divort. Aveam dureri de spate, o stare foarte accentuata de anxietate si eram total impotriva yoga din cauza unor prejudecati religioase. Totusi am acceptat. La finalul primei clase am simtit asa o stare de pace, o stare de multumire si asa o claritate a mintii incat am spus imediat ca vreau sa fac minim de trei ori pe saptamana.
Apoi vanam toate clasele si retreaturile posibile. Cu ajutorul unui profesor, mi-am creat practica mea personala acasa si am inceput sa practic zilnic, dimineata de la 6-8, inainte sa se trezeasca fetita mea. Asa a inceput calatoria mea, de fapt spre mine. Tot timpul liber pe care il aveam, faceam yoga. Am inceput sa ma cunosc mai bine, sa redescopar natura. Sa petrec timp in natura. Ultimii trei ani am vazut mai multe rasarituri decat in 31 de ani inainte.
Am invins o frica enorma, frica de a sta singura, eu cu mine, si sa nu ma mai arunc in relatii doar din frica de singuratate. Am inceput sa fiu atenta la mine, la mintea mea si jocurile ei si sa aleg sa traiesc mult mai constient fiecare moment, intalnire, oportunitate, decizie. Mi s-au deschis drumuri si usi la care nu as fi visat.
Am calatorit in urma cu doi ani in India, ca turist, si am simtit ca vreau sa revin. Am stat, in total, in acel an, 6 luni in India. Dintre care doua luni am facut cursul de teacher de 200 ore si apoi cel de Acharya de 300 de ore, in cadrul Sivananda Yoga Vedanta Ashram din India. Merg in India sau in unul dintre centrele Sivananda la maxim trei luni pentru ca simt sa ma reconectez cu traditia si maestrul cu care am invatat acolo, dar si pentru a merge mai adanc in sadhana mea si pentru a servi alti oameni.
CITESTE Interviu Monica Filip: „Este incredibil sa ai ca meserie propria pasiune”
Vad des rasaritul, sunt prezenta la natura si schimbarile din timpul zilei, oriunde as fi, am creat o conexiune cu corpul meu, nu numai cu mintea mea sau cu oamenii din jur. Am invatat cat de intelept e corpul si cum ma poate ghida spre ce imi e bine si ma poate feri de ce nu imi e potrivit. Sa traiesc cu incredere ca totul este spre binele meu si sa fiu un observator al meu in aceasta calatorie e un alt mod de a-ti trai viata.
Am o fetita de patru ani, care este langa mine foarte des cand practic yoga, cunoaste si repeta mantre. Cred ca o minte relaxata este o minte care absoarbe mai bine. Cred ca un om relaxat iubeste mai mult si este mai in serviciul altora. In plus, intr-o lume in care invatam cum sa lucram cu toate gadgeturile, ar fi minunat sa invatam si gadgetul pe care il avem pentru toata durata acestei vieti – corpul nostru.
Stresul si anxietatea fie ne tensioneaza viata si ne fac tristi, fie ne imping spre yoga si astfel reusim sa gasim armonia in aceleasi conditii si apoi sa evoluam spre ce ne face cu adevarat bine.
Imi fac practica de yoga, in ultimii doi ani zilnic, dimineata pentru o ora si jumatate, imediat ce ma trezesc, si seara o meditatie si japa mala. In acest timp, sunt zile cat maxim degetele de la maini cand am diminuat practica, dar nu am avut zile fara practica. In plus, practica yoga este zilnica prin tot ce facem, de la cat de constienti suntem cand mancam, cand luam o decizie, cat de implicati suntem in comunitatea in care lucram, de exemplu zilnic sa fim in serviciul oamenilor, fara asteptari.
Yoga este mai mult decat un mod de viata pentru mine. Daca structura osoasa sustine corpul meu, yoga este fundatia care sustine viata mea. Toata viata mea. Asa incat sa traiesc constient, sa am o viata ghidata divin.
Foarte greu sa limitez si sa inteleg acum toate efectele. Pentru mine, practica a fost transformatoare de la modul in care imi ascult corpul, pana la modul cum reactionez la stimuli mentali si cum ma raportez la oamenii din jur. Efectele se vad si fizic in poze asupra fetei mele si corpului meu. Un exemplu: ani de zile am facut numeroase cursuri, activitati sportive sa imi corectez postura corpului “castigata” prin invatatul excesiv. Prin yoga, nu stiu cand si cum, dar postura s-a corectat.
Cele mai importante efecte sunt in modul in care imi traiesc fiecare zi. Atentia la natura, la Soare, la luna, la ce spun si mai ales la ce spun nu in viata mea.
Am inceput cu diferite clase de yoga, majoritatea sportive, dar in urma cu doi ani am imbratisat total yoga traditionala in stil Sivananda. Cred ca sportul este extrem de benefic, dar pentru mine yoga este altceva. Fac yoga nu numai cand sunt pe saltea in cadrul unei zile, dar cu siguranta cand sunt pe saltea ma abandonez total in practica, de parca as fi singura in padure. Asa, la finalul clasei am alta claritate si alta viziune in tot ce fac.
Tot ce practic si ce impartasesc cu studentii mei se datoreaza total profesorilor si maestrului din traditia in care m-am format, traditia Sivananda, dusa mai departe de Swami Vishnudevananda. Am fost binecuvantata sa stau doua luni aproape de profesorul meu de yoga, pe care il urmez oricand pot si care a fost discipolul direct al lui Vishnudevananda.
Cred ca o astfel de intalnire a fost binecuvantarea mea si m-a pus pe un drum pe care stiu ca exista un singur sens. Si totul depinde de gratia divina si de implicarea mea in practica personala si in sprijinul celor din jur.
