La conferința inaugurală a evenimentului Yoga pentru sănătate holistică din New Delhi, primul ministru indian, Narendra Modi, a atras atenția asupra pericolului de a tranforma yoga într-un soi de marfă. Modi a declarat că “transformarea yoga într-un business va cauza deteriorarea practicii. Yoga nu este o marfă, yoga nu este un brand, aparține lumii întregi. Sper că nu va veni o zi în care vom vedea bannere și afișe pe care să scrie: aici se predă yoga adevărată”.
Îngrijorarea primului ministru este cât se poate de justificată, având în vedere cifrele la care a ajuns industria yoga în ultimii ani. Și nu este vorba neapărat despre bani, ci despre desacralizarea unei practicii în detrimentul materialismului.
Yoga este acum o sursă de profit
De cele mai multe ori, yoga este o economie condusă de capital. Din această perspectivă, filosofia yoghină a fost uzurpată de principii materiale care au ca bază dezbinarea și individualitatea. Cu alte cuvinte, industria yoga pune profitul înaintea oamenilor, naturii, culturii sau înțelepciunii străvechi. Aceste principii sunt în totală antiteză cu valorile etice pe care yoga le propăvăduiește de mii de ani.
Spre deosebire de celelalte ramuri atinse de flama consumerimului, în cazul industriei yoga, responsabilitatea ipocriziei îi revine practicantului de yoga. Din entusiazmul de a practica, împreună cu tendința de se alătura trendului de practicanți de asane, acesta va chelui sume hilare pe accesorii și echipamente pentru o activitate pe care o poate face în orice fel de condiții. Odată cu excesul de zel bazat pe consumerism se anulează și principiile etice de austeritate, non-posesivitate, abținere, auto-disciplină etc.
Practic, o contradicție evidentă și controversată care sugerează că majoritatea practicanților au ratat sau au uitat esența yoga.
Yoga nu este un panaceu al consumerismului
Atâta vreme cât oamenii nu au înțeles esența practicii, cât nu își pun întrebări, cât sunt subiectul manipulării marilor companii producătoare de accesorii, acești oameni nu vor beneficia prea curând de efectele reale ale practicii. Aceste sisteme de consum sunt gândite tocmai pentru a crea competiție, divizare, inegalitate, acumulare, excese, sărăcie, exploatare și cam toate celelate probleme și contradicții sociale cu care se confruntă lumea de azi. Iar aceste sisteme sunt susținute și sponsorizate de oamenii care au atenția spre exterior, spre imagine, spre consum.
Ironia este că ideologiile yoghine precum eliberarea spirituală (moksha), echilibrul, austeritatea sau non-posesivitatea sunt cele mai frecvente motive pentru care oamenii se apucă de yoga. Problema apare în momentul în care propaganda marilor companii transmite mesajul “nu ești suficient de bun, ai nevoie să te reparăm noi prin yoga”. Ca rezultat, yoga a devenit panaceul universal al unei industrii a sănătății, aparent disponibil tuturor celor care au nevoie să fie “reparați”.Opresați sau elite, cu sau fără job, bogați sau săraci. Este prezentată ca antidotul pentru dezechilibru, supra-stimulare, deconectarea de natură. Însă toate acestea sunt consecințe ale unei societăți care are ca valoare principală materialismul economic.
Citește și: Constiinta este produsul creierului sau invers? (yogasat.ro)
Promisiunea conceptelor de Yoga, Meditație, Guru au fost reambalate și vândute înapoi ca metode prin care putem scăpa de suferința provocată de materialism, prin exact același tipar mental care a creat materialismul de la bun început.
Mihaela Dragomir: mihaeladragomir.ro/
- Yoga Instructor la MediYoga
- Founder la One Yoga Studio
