Conștiința ființei umane poate experimenta următoarele stări, care nu reprezinta natura Sinelui, însa conduc către cunoașterea acesteia:
Citește aici prima parte.
- Jagrat - starea de conștiință inferioară a individului, conștientul, în care acesta interacționează cu lumea exterioară prin intermediul simțurilor, identificându-se cu ea. În această stare, individul se identifică cu corpul fizic grosier, obiectele exterioare cu care interacționează, fiind independente de minte; acestea pot fi văzute de oricine.
- Svapna – starea de conștiință inferioară, subconștientul, asemănătoare stării de vis, în care conștiința de sine nu este prezentă, în care totul pare real deși nu este (impresii, plăcere, durere, suferință, etc). Simțurile sunt absorbite în minte, iar aceasta percepe obiectele ca impresii, ce nu pot fi văzute de altcineva, fiind interioare. Stare a corpului subtil.
- Sushupti – starea de conștiință asemănătoare somnului adânc, inconștientul, când nu există gânduri și impresii, pentru ca mintea este absentă ( se află în starea sa cauzală); manifestată ulterior printr-un sentiment de pace și bucurie, ce apare în lipsa impresiilor cauzate de dualitate. Stare a corpului cauzal.
Cel care cunoaște experiența celor 3 stări se detașează și se bucura de ele. În momentul în care mintea începe să interpreteze, să analizeze aceste stări, ne îndepărtează de scopul final, de realizarea naturii reale a Sinelui și ne conduce spre eroare.
- Turya, conform Mandukya Upanishad versul VII, starea de transcendență, care nu este conștientă, inconștientă sau subconștientă. Această a patra stare nu poate fi experimentată prin simțuri sau cunoscută prin comparație, raționament deductiv sau inferență; este de nedescris, de neînțeles și de neconceput cu mintea, pentru ca este o stare superioară minții. Ea este revelată prin experiență. Aceasta este însăși Conștiința Pură. Este senină, liniștită, plină de fericire. Acesta este Sinele real sau adevărat care urmează să fie realizat.
În Vedanta, Mandukya Upanishad specifică faptul ca AUM reprezintă calea directă de realizare a Sinelui.
În timpul meditatiei, AUM conduce la expansiunea conștiinței, ce parcurge următoarele faze:
· akara – meditația ce are ca obiect sunetul A, conduce conștiința în starea jagrat;
· ukara - meditația ce are ca obiect sunetul U, conduce conștiința în starea svapna;
· makara - meditația ce are ca obiect sunetul Mm, conduce conștiința în starea sushupti;
Liniștea ce apare după consoana Mm este la fel de importantă ca și mantra în sine. Practic, fiecare sunet din AUM conduce conștiința prin cele trei stări, iar liniștea, vidul ce apare, corespunde stării de nondualitate, turya, în care suntem doar liniște.
AUM, deși are patru stări, este indivizibil; este însăși Conștiința pură. Cele trei sunete și cele trei litere A U M sunt identice cu cele trei stări de veghe, visare și somn adânc. A patra stare, Turiya, se realizează numai în tăcerea ce urmează celor trei.
Conștiința intră în starea Turya prin bindu – punctul fără dimensiune, aflat la baza piramidei nazale (între cele două sprâncene) unde se îmbină materialitatea – lumea fizică cu etericul – lumea spirituală. Conștiința se retrage din exterior și se înalță de la întuneric la tărâmurile sunetului și luminii, fenomen pe care îl experimentăm în momentul în care trecem de la starea de veghe la starea de somn sau în timpul meditației.
- nāda - vibrația subtilă interioară, sunetul transcendental interior;
- kala – formele, viziunile, călătoria Sinelui deasupra simțurilor, minții și intelectului;
- shanta – pace;
- ati shanta – pace supremă, vidul ultim.
În Vijnana Bhairava Tantra, text sacru al Shivaismului Kashmirian, se face referire la meditația asupra sunetului emis de instrumente muzicale cu coarde. Însuși Abhinavagupta, iconicul învățat hindus, obișnuia să cânte la instrumentul tradițional indian cu coarde, veena și la sitar. El spunea că mintea e atrasă în mod natural spre sunetul simplu. O notă muzicală are puterea de a învălui mintea în sunet, creând emoție și astfel mintea devine mai receptivă.
Prin conștientizarea aspectelor sonore interioare, care sunt trezite în conștiința ascultătorului de către sunetele instrumentelor muzicale, se poate transcende complet atașamentul față de corp și se poate experimenta o stare de expansionare cosmică a conștiinței, care duce la dizolvarea timpului și a spațiului pentru yoghin.
Va urma.
