A treia cauză ce provoacă suferința ființei umane, definită de Patanjali este:
Citește prima parte: Ignoranța, cauza suferinței – prima parte (yogasat.ro)
Raga - Atașamentul
Dorințele sunt cauza principală a tuturor suferințelor noastre. Patanjali definea aceasta stare in Yoga Sutra 2.7 : dorința este urmată de atașament.
Suntem atrasi în mod natural de lucrurile care ne oferă diferite forme de plăcere - fie ele fizice, emoționale sau mentale. Această plăcere nu va deveni o piedică dacă suntem conștienți de adevărata noastră natură. Dar, atâta timp cât avidya (ignoranța, principala rădăcină a suferinței) ne leagă, atracția va crea un atașament de acea plăcere, crezând greșit că fericirea obișnuită, efemeră, este eternă. Atracția ne face să bâjbâim după ananda (fericirea eternă) în lumea exterioară, care este înșelătoare și duce la suferință.
Citește și: Cele 5 stadii ale progresului spiritual, din perspectiva lui Guru Nanak
Ne-am atașat de copiii noștri, de familie, mâncare, smartphone-uri și lista este interminabilă. Ne dorim tot ceea ce ne imaginăm ca ne va aduce fericirea, tot ceea ce vedem la alții, însă fericirea obținerii lor este de moment, încetează după ce obținem acel ceva. Apoi ne indreptam atenția către altceva și devenim iar nefericiți până îl obținem.
Moderația și echilibrul sunt cheia care ajută la depășirea acestei stări mentale. Nevoile și dorințele ar trebui verificate dacă sunt reale și necesare.
Dvesha – Aversiunea
Reprezintă antipatia sau aversiunea puternică. Patanjali o descrie în Yoga Sutra 2.8 astfel: aversiunea, ura urmează după experiențele dureroase.
Dvesha este respingerea resimțită față de orice persoană sau obiect care este o sursă de durere sau nefericire pentru noi. Repulsia și atracția sunt două fețe ale aceleiași monede. Căutarea plăcerii și evitarea durerii nu au condus niciodată către o cale spirituală valabilă. Amândouă mențin ființa umană la nivelul minții, căutând ceea ce este plăcut și respingând ceea ce nu este plăcut. Amândouă dirijează ființa în lumea exterioară, păstrând iluzia că putem atinge fericirea respingând ceea ce produce suferință și îmbrățișând ceea ce dă plăcere.
Dvesha este doar raga (atașament) în sens negativ. De fapt, această pereche ne guvernează cea mai mare parte a vieții, condiționându-ne în mod conștient sau inconștient.
Repulsia ne leagă la fel de mult ca atracția, deoarece este expresia forței de respingere, care leagă două elemente ce se resping reciproc. De exemplu, suntem legați de persoana pe care o urăm, mai ferm decât de persoana față de care suntem indiferenți.
Atracția și respingerea pot fi transformate dacă yoghinul le dirijează conștient și înțelept, iar energiile lor pot fi folosite pentru progresul spiritual. ‚Va atinge orice stare (adevărata natură sau sinele condiționat) dacă cu inteligență, își fixează mintea din iubire, ura sau frica’ - Uddhava Gita 4.22
Abhinivesha - Frica de moarte
Teama de moarte sau instinctul de a ne proteja corpul fizic, ne reduce concentrarea și ne inhibă abilitatea de a experimenta autonomia spirituală, scopul yoga. Dacă începem să trăim fiecare zi din viață ca și cum ar fi ultima, atunci putem depăși această frică de moarte. Patanjali spune în Yoga Sutra 2.9 că această stare a minții este prezentă chiar și la oamenii învățați, ceea ce înseamnă că nu poate fi depășită prin simpla înțelegere intelectuală sau prin studierea scripturilor și compararea punctelor de vedere doctrinare.
Citește și: Eliberarea de toate sistemele mentale care te conditioneaza
Această stare poate fi depășită printr-o practică perseverentă a disciplinei și a meditației yoghine. Abhinivesha poate fi văzută ca rezultat al amestecului celorlalte kleshas: avidya împreună cu asmita (simțul ego-ului) ne fac să credem că viața în acest corp este eternă. Prin urmare, generăm raga (atașamentul), dorind cu tărie să trăim veșnic în această formă și dvesha (aversiune), respingând cu putere ideea de a părăsi acest corp. De aceea, agățarea cu orice preț de viață este adesea asociată cu frica de moarte.
Toate aceste suferințe au ca sursă ignoranța, iar practica yoga înlătură aceste tulburări ale minții ce pot cauza afecțiuni psihosomatice. Suferinţele în plan psihologic pot sã genereze nu numai boli psihice, ci şi boli somatice. În principiu, orice afecțiune este influențată, fie și într-o mică măsură, de factorii psihologici, care declanșează și influențează evoluția lor (tumori, insuficiențe de organ, ulcer, etc.).
Cunoașterea este o cerință pentru avansarea spirituală, însă nu poate exista o evoluție a spiritului cu o minte tulburată și un corp bolnav. În primul rând ne ocupăm de liniștirea minții, prin tehnici yoga (asane, pranayama, meditație, etc.), alimentație corectă, prin respectarea principiilor yama și niyama. Vom obține automat o stare de sănătate mai bună a corpului odată cu liniștirea minții.
Aceste valuri ale ignoranței ce ne leagă de Samsara se pot ridica prin Tattva Jnana, Cunoașterea adevăratei naturi a sufletului, revelată de scripturile sacre și prin practica negării mentale a tot ceea ce nu reprezintă propria noastra natură reală: neti, neti, „nu asta, nu asta” sau „nici asta, nici asta”, așa cum este descrisă de Upanishade, ajutându-ne să ințelegem natura noastră divină, prin înțelegerea mai întâi a ceea ce nu este natura noastră.
Sursa: lakshmanjooacademy.org; theyogainstitute.org; hridaya-yoga
