Vairagya si detasarea matura de circumstantele vietii si de suferinta
Swamiji a venit in aprilie la Bucuresti pentru a fi alaturi de oameni interesati de invatare, de cunoastere si de evolutie spirituala. Desi sunt licentiata in Filosofie si am absolvit si un masterat, marturisesc ca am avut sansa de a asista la cel mai inalt si profund nivel de filosofie ascultandu-l pe Swamiji, ca pe un Socrate modern. Nu e putin lucru sa fii cel mai tanar protector al celor mai stravechi invataturi si unul dintre foarte putinii oameni din lume experti in Vedanta.
Nimic din atitudinea modesta si senina a acestui om nu ar fi dat de banuit inaltul titlu pe care il poarta (Maha Mandaleshwar). Si tocmai de aceea, un asemenea om merita un asemenea titlu, dupa cum ne-am putut da seama prin exemplul sau viu. Swamiji ne-a asigurat razand ca nu a venit pentru a ne distra, ci pentru a ne invata si a ne darui invataturile maestrului sau, onorandu-l astfel. A venit sa ne invete cum functioneaza propria noastra minte si cum ne putem folosi de ea ca de un instrument. Dar dincolo chiar si de invatatura, am simtit acolo prezenta unui mare suflet (mahatma), a unui om cald, deschis, cu multa energie pozitiva,care si-a pus amprenta asupra celor din jur prin simpla sa prezenta.
Potrivit filosofiei hinduse, lumea noastra materiala este caracterizata de trei atribute (gunas):
- Tamas (intuneric, haos, forta distructiva)
- Rajas (actiune, pasiune, confuzie)
- Sattva (puritate, bunatate, armonie, forta constructiva)
Starile mintii noastre (vritti) sunt urmatoarele patru, reprezentand patru tipuri de cognitie:
- Ahamkara (egoul, individuatia separata, egoismul)
- Citta (aspectul subiectiv al mintii, care determina reactiile emotionale si modul in care este omul influentat de exterior, de ceea ce vede si de propria sa natura)
- Manas (facultatea rationala a mintii, care determina alegerea constienta si controlul)
- Buddhi (intelectul, discernamantul superior, care le depaseste pe toate celelalte trei, fiind singurul care poate duce la realizarea starii de samadhi)
Sunt patru platforme (bhumikas) la nivelul carora mintea umana se afla si ascensioneaza:
- Mudha (infatuare, falsa imagine de sine, nivel la care se manifesta doar Tamas)
- Ksipta (mintea imprastiata, care nu se poate concentra, nici decide, reprezentand astfel sursa placerilor si a suferintelor, nivel la care se manifesta Tamas si putin Rajas)
- Viksipta (mintea care reuseste uneori sa fie stabila, care se poate distrage de la ceva dureros si se poate fixa pe ceva placut, nivel la care se manifesta Rajas si putin Sattva)
- Ekagra (mintea stabila, care se poate retrage si poate ramane fixata asupra unui singur lucru, nivel la care se manifesta Sattva)
- Niruddha (mintea absorbita, suspensia tuturor functiilor mentale, a tuturor dispozitiilor subconstiente, nivel care transcende gunas)
Majoritatea oamenilor, spune Swamiji, traiesc la nivelul primelor doua bhumikas si nu le pot depasi nici chiar intreaga viata. Yoga autentica nu se poate practica si nu poate produce efecte decat de la nivelul celei de-a treia bhumika (Viksipta). Pentru a atinge acest nivel, necesar practicii yoga, corpul si mintea trebuie antrenate. Primele patru sutre ale lui Patanjali sunt importante, celelalte vin de la sine, ca o expansiune.
Pentru yoga sunt necesare:
- Vairagya (detasarea, adica maturitatea)
- Abhyasa (practica sustinuta, constanta si consecventa)
Vairagya si detasarea matura de circumstantele vietii
Swamiji a lamurit ce inseamna Vairagya, deoarece detasarea este mult prea des gresit inteleasa sau interpretata. A preferat termenul maturitate, in loc de detasare. Ce inseamna maturitate sau Vairagya? “Maturitatea inseamna sa fii fericit in mod independent.”
Detasarea, inteleasa astfel, nu reprezinta nicidecum o separare de lume, o forma de ascetism, de retragere, de indepartare de cei dragi, dimpotriva. Detasarea matura inseamna fericire neconditionata, in circumstantele vietii individului, dar care nu depinde de ele.
CITESTE INTERVIU: MAESTRUL INDIAN SWAMIJI, DESPRE CRIZA ECONOMICĂ, POLITICIENI ȘI RELIGII
Maturitatea nu insemna acumulare de experienta, ci intelegerea experientei. Maturitatea nu inseamna indiferenta si lipsa de pasiune, ca forme de detasare. Calea de a ascensiona mintea este sa urmam Dharma. Sa ne straduim sa adoptam virtutile morale, ca stil de viata asumat, constient.
“Ce protejezi, te protejeaza”“Ce pierzi prin detasare? Prostia”, ne asigura Swamiji. Zambind, adauga o poveste despre remediul indian pentru durere. Cand cineva avea o durere crancena de stomac, de pilda, era ars cu fierul rosu, apoi era intrebat daca il mai durea stomacul. “Cand incerci sa rezolvi o problema, creezi una si mai mare”, adauga Maha Mandaleshwar.
“O femeie i s-a plans barbatului ei ca nu este destul de iubitor. Dupa o vreme, el a venit si i-a spus: am devenit mai iubitor, acum am doua femei.” “Intelegerea usureaza suferinta”, explica Swamiji. Invatatura inseamna experiente din care omul invata ceva. Sa reusesti, sa obtii ceva inseamna ego, sa realizezi este altceva. Cand omul simte ca esueaza, ca nu reuseste si se refugiaza in spiritualitate, crezand ca il va elibera sau il va alina, creeaza o problema si mai mare. Deoarece spiritualitatea si lumea aceasta materiala nu sunt separate. “Separarea aceasta este schizofrenie”, spune Swamiji. “Orice separare este o forma de sclavie.”
Va urma...
Livia Bonarov
Hatha Yoga Seva va invita la retreat in Gherdeal, in perioada 27-30 iunie 2019. Invitația este deschisa pentru toti cei care vor sa isi modifice mentalul intr-o maniera pozitiva, sa capete increderea si motivatia esentiale pentru o practica individuala constanta. Locuri limitate. Rezervari si inscrieri pe: hathayogaseva@gmail.com. Mai multe detalii aici.
