“Viața este un joc. Fii interesat de acesta, dar rămâi mereu detașat. Nu lăsa nimic să te afecteze în interior. Oricum se vor derula lucrurile, adu-ți aminte, nu este nimic real. Nu fi ca un anumit domn care, bucurând-se foarte mult că a câștigat o partidă de șah, a murit de atac de cord!”
(Paramhansa Yogananda)
Mulți înțelepți și maeștrii renumiți, printre care Sri Ramakrishna și Sri Aurobindo au indicat Karma Yoga ca fiind o cale foarte adaptată pentru timpurile moderne și potrivită oricărui aspirant, indiferent de religie, pregătire sau nivel spiritual.
Bhakti Yoga presupune adorația divină și este, de regulă, străină spiritului occidental modern, caracterizat de scepticism și raționalitate, pentru care devoțiunea, credința (shraddha) și predarea unui principiu mai înalt sunt văzute ca fiind retrograde. Raja Yoga nu necesită credință, însă solicită o mare putere de concentrare și stăpânire a minții și o disciplină strictă, iar Jnana Yoga, cu toate că se potrivește spiritului raționalist și analitic al omului modern, bazat pe intelect, cere o mare putere de introspecție, tenacitate și determinare în a investiga natura realității.
Karma Yoga se potrivește foarte bine omului modern, orientat către acțiune. Krishna afirmă, și este lesne de înțeles, că nu putem să nu acționăm („N-ai reuși să-ți păstrezi nici trupul lipsindu-te de faptă” – Bhagavad Gita, 3.8). Toate procesele corpului reprezintă acțiune - respirația este acțiune, gândul este acțiune (dorințele noastre reprezintă acțiuni). Bhagavad Gita ne învață cum, în mijlocul acțiunii (karma), să transcendem acțiunea și să ne eliberăm.
În filosofia Karma Yoga, karma este împărțită în trei categorii, în funcție de motivațiile care o determină: Sakam Karma, Nishkam Karma și Vikarma. Sakam Karma reprezintă acțiunea motivată de interesul propriu, realizată urmărind obținerea unui rezultat și este acțiune rajasică. Nishkam Karma reprezintă acțiunea realizată fără a urmări intern niciun beneficiu, fără a avea așteptări cu privire la rezultat – este acțiunea satvică. Vikarma sau acțiunea tamasică este acțiunea corelată cu întunericul sau inerția.
În limba sanscrită, Nishkam înseamnă „acțiune fără motiv”, „a lucra fără dorință” sau „lipsă de dorință”. Nishkam Karma presupune să acționezi detașat (selfless), fără a urmări obținerea unui rezultat – fie el material sau imaterial (aprecieri etc.).
Nishkama Karma Yoga – Yoga acțiunii detașate este una dintre principalele căi de realizare a Adevărului, revelată de Krishna lui Arjuna: Numai fapta să-ți fie conducătoare și niciodată fructele. Să nu ai drept temei fructul faptelor; nu te lega de nefăptuire. (2.47, Bhagavad Gita)
Krishna învață că fapta realizată fără a avea așteptări, fără motive sau dorință cu privire la obținerea unui rezultat, purifică mintea. În Mahabharata, Manu afirmă că singura cale spontană și instantanee de a atinge Divinul este ca mintea să renunțe complet la fructul acțiunii.
În Esența realizării de sine, Yogananda explică atitudinea principală a Nishkam karma: „În timpul activității (acțiunii), nu simți nicicând că ești tu cel care acționează. Acționează, în schimb, cu gândul că El este făptuitorul. Roagă-te Lui – <Doamne, tu lucrezi prin mine>. (...) Rămâi agățat de gândul că ești permanent liber în Sinele tău. Aceasta este calea către libertatea supremă în Domnul. Desigur, sunt implicate și alte lucruri: devoțiunea, meditația, grația divină. Dar în ceea ce privește acțiunea, a acționa fără dorință, dezinteresat reprezintă calea spre libertate.”
A trăi realitatea exprimată de Yogananda presupune conștiința că suntem un instrument în mâinile Lui și El face totul; pentru a atinge această stare de conștiință, un aspirant, căutător spiritual sau orice om de rând poate cultiva detașarea de rezultatele acțiunilor sale prin seva - serviciu dezinteresat față de semenii săi. Maeștri ne învață că a-i ajuta pe ceilalți este cea mai bună modalitate de a reduce ego-ul și de a ne înălța către realizarea sinelui. Prin seva, ajungem să trăim adevărul spiritual, Atmavat Sarvabhuteshu – a privi toate ființele ca pe propriul sine. Există un singur Suflet, care este prezent în toate ființele. Același suflet care se află în mine, se află și în cel pe care îl servesc. Dacă cineva suferă, trebuie să încerc să simt suferința ca fiindu-mi proprie și să încerc să o curm.
La o simplă observare a vieții putem vedea că nu suntem insule; viața noastră este susținută de acțiunile realizate de semenii noștri și de întreg universul – incluzând animalele și plantele. Toate contribuie la bunăstarea noastră – de la mâncare la serviciile oferite de cei din jur. Gita ne învață că cel care nu contribuie înapoi la ceea ce oferă viața și doar consumă, se comportă asemenea unui hoț.
Karma yoginul este cel care acționează în lume cu detașare și dăruire, știind că nu este el cel care oferă, întrucât nu el este cel care deține. Pentru omul contemporan occidental, această perspectivă este străină. Înrădăcinat în cultura „self-made”, el crede că realizează totul singur, că reușitele sunt meritele sale, la fel și posesiunile și tot ce decurge din munca pe care o întreprinde. Conform Gita, el acționează eronat, rajasic, neștiind că nu el este făptuitorul.
În lipsa unei practici spirituale, însă este dificil de adoptat perspectiva vedantică a Nishkama karma. Chiar și pentru adepții Yoga, calea acțiunii detașate nu este lipsită de impedimente. Dincolo de acțiunea cea mai evidentă – cea în plan comportamental, se află acțiunea subtilă – intenția, gândul. Și aceasta trebuie purificată în focul sacrificiului și consacrată divinului. De pildă, poți face un serviciu cuiva fără a solicita recompensă (bani sau serviciu la schimb). Însă, dacă intern ești atașat de aprecierea celorlalți sau de propria apreciere, laudă, acțiunea realizată te leagă și inevitabil vei suferi. Pentru că aprecierea poate veni sau nu.
Practica Nishkama Karma Yoga presupune să fii ca soarele – acesta luminează peste toți, indiferent că sunt buni sau răi, merituoși sau nemerituoși. El încălzește totul și susține viața. La fel și noi putem fi inspirați să acționăm – altruist și eliberați de orice recompensă sau gând cu privire la rezultat. Să acționăm pur și simplu; acțiune de dragul acțiunii, inițial, apoi acțiune de dragul celorlalți și în final, acțiune de dragul Lui – să îi consacrăm lui toate acțiunile.
Nishkama karma este strâns legată de conceptul de swadharma - datoria prescrisă, potrivită naturii noastre. Înțelepții insistă să ne devotăm cu prioritate datoriei care este aici și acum cea mai apropiată de noi, așa cum afirmă Vivekananda. „Legea proprie, chiar și cu lipsuri, este mai bună decât Legea altuia, chiar cu grijă respectată” (3.35, Bhagavad Gita). Ghandi, un karma yogin desăvârșit, afirma că un adept al doctrinei svadeshi trebuie să aibă ca datorie principală aceea de a fi devotat serviciilor și ajutorării vecinilor, celor mai apropiați de el. Cel care se lasă purtat de un peisaj îndepărtat și care va merge la capătul lumii pentru a servi, nu doar că își va găsi ambițiile trădate, ci nu va fi capabil nici să își îndeplinească datoriile din imediata apropiere.
Este important să ne cunoaștem datoriile (dharma) și să le săvârșim cu disciplină, dăruire și detașare de rezultat. Cel mai la îndemână, este considerarea serviciului efectuat zi de zi. Acționăm satvic atunci când ne facem datoria cu dăruire, disciplină și responsabilitate, fără a ne interesa aprecierile sau salariul. Dacă munca este realizată urmând un spirit altruist, dezinteresat, de serviciu adus celorlalți, rezultatele cel mai probabil vor fi pe măsură. Însă nu rezultatul trebuie să fie motivația pentru care acționăm; ci faptul de a servi prin munca noastră tuturor ființelor. Orice acțiune poate fi spirituală dacă este practicată cu atitudinea corectă – aceea de detașare (nu indiferență, ci detașare de rezultat, de fructul ei). Acest fel de a acționa produce o stare interioară echivalentă cu cea care urmează meditației efectuate corect. Pentru Sri Aurobindo, acțiunea sau activitatea nu este altceva decât o altă formă specifică de pregătire pentru meditație.
Și pentru Yogananda, atitudinea de Nishkam karma este necesară în practica meditației. El recomandă să nu fim anxioși dacă nu avem experiențe meditative. „Drumul către Dumnezeu nu este un circ! Nu fiți anxioși nici măcar cu privire la fructele meditației ca bucuria interioară și pacea. Totul va veni așa cum vrea El. Între timp, considerați și meditația o formă de Karma Yoga – acțiune fără dorința fructelor acțiunii. Meditați în principal pentru a fi bineplăcuți Lui, nu pentru voi.”
Vivekananda considera că ființa umană ideală este cea care, în cea mai mare solitudine și tăcere găsește cea mai intensă activitate și cea care, în cea mai intensă activitate, găsește tăcerea și solitudinea deșertului. Îmbrățișând Nishkama karma, ne aliniem acțiunile cu un scop mai înalt – acela de a servi Divinului. Nishkam Karma Yoga ne învață cum navigăm oceanul datoriilor și acțiunii zilnice, cu măiestrie, spre eliberarea noastră și serviciul tuturor ființelor.
„Omului i-a fost oferită conștiința ego-ului pentru a-l inspira să-L caute pe Dumnezeu. Acesta este singurul motiv pentru existența sa. Carieră, prieteni, interese personale: toate aceste lucruri, în sine, nu înseamnă nimic.”
(Paramhansa Yogananda)
Citește și: /karma-yoga-calea-actiunii-cu-detasare-catre-eliberare-prima-parte
Surse: ananda.org, wisdomlib.org, Bhagavad Gita, Conversations with Yogananda, Letters from Ashram by Mahatma Ghandi.
