Brendan Kelly este profesor de psihiatrie la Trinity College Dublin si autorul cartii "The Doctor Who Sat for a Year". Psihiatrul a meditat 15 minute zilnic, timp de un an, impartasind apoi rezultatele practicii sale sustinute. Medicul se declara un recidivist in meditatie. La sfarsitul anului 2016, si-a dat seama ca urmase cursuri sporadice de meditatie timp de multi ani, participase la grupuri de contemplatie, studiase, vizitase centre ocazionale de retreat, cumparase carti despre meditatie, mindfulness si buddhism. La inceputul anului 2016, a calatorit in Bangalore, India, ratacind prin temple hinduse.
Si totusi meditatia, marturiseste psihiatrul, nu a prins niciodata radacini, in acest timp, in viata sa. El spune ca mereu i-a lipsit disciplina sa-si stabilieasca o practica zilnica de meditatie, in ciuda faptului ca credea cu tarie ca acesta ar fi un lucru bun pentru reducerea stresului, mentinerea calmului si sporirea fericirii.
CITESTE 20 DE CITATE DE LA SIGMUND FREUD, CARE TE VOR PUNE PE GÂNDURI
Meditatia parea o practica fara creier si doctorul spune ca in mod repetat a esuat-o, la fel ca si mersul la sala. Doctorul Kelly s-a autoproclamat atunci ca fiind “un esec Zen”. Medicul ne asigura ca exista foarte multe dovezi care sa sprijine increderea lui totala in meditatie. Mai ales in calitate de psihiatru, care trateaza oameni cu afectiuni mentale si psihologice, doctorul Brendan e foarte sigur si constient de beneficiile meditatiei pentru prevenirea recidivei depresiei si in gestionarea cotidiana a dificultatilor precum stresul, anxietatea si chiar nefericirea.
Doctorul Kelly spune ca e constient ca problemele oamenilor sunt complicate, astfel incat pare aproape imposibil ca o singura tehnica, precum meditatia, sa le poata oferi toate raspunsurile, dar este sigur ca aceasta practica poate oferi macar o parte importanta din raspunsuri si-i poate ajuta pe oameni sa traiasca mai calmi, mai fericiti si impliniti.
In ciuda esecului sau initial de a medita, consistent de remarcabil, precum glumeste psihiatrul, in ciuda atitudinii pragmatice fata de ceea ce poti obtine prin meditatie si in ciuda programului sau foarte incarcat, medicul a reusit sa mediteze timp de 15 minute, in fiecare zi, pe tot parcursul anului 2017. In tot acest timp, Brendan Kelly si-a notat intr-un jurnal toate succesele si esecurile, iar acel jurnal s-a transformat in noua sa carte: "The Doctor Who Sat For a Year" (Doctorul care a meditat timp de un an).
Psihiatrul spune ca nu e usor sa incepi sa meditezi. Poate fi dificil sa iti faci timp si sa decizi cum si unde sa stai, cat sa persisti in anumite zile, inainte sa te opresti si sa incerci din nou in ziua urmatoare. Pe el l-a ajutat faptul ca este o persoana matinala si nu i-a venit deloc greu sa mediteze un sfert de ora in fiecare dimineata.
In cazul sau, impartaseste medicul, problemele au inceput cand s-a asezat sa mediteze si a incercat sa-si goleasca mintea de ganduri. De fiecare data cand incerca asta, parca sute de ganduri dadeau buzna in capul sau, cu mare viteza. Aceste ganduri intruzive erau foarte variate si includeau griji predictibile (Voi intarzia la munca? Unde sunt cheile masinii?), ganduri mai putin predictibile (Unde sa merg in vacanta anul asta?), ganduri partial aleatorii (Sa-mi cumpar o bicicleta noua anul asta sau la anul?) si ganduri complet aleatorii (De ce petrec asa mult timp pasarile cantand? Oare chiar canta? Poate doar sporovaiesc).
Doctorul si-a dat curand seama ca solutia nu era sa se ingrijoreze prea tare si nici sa acorde prea multa atentie gandurilor care-l bantuiau, ci mai degraba sa le lase sa curga pana cand dispareau de la sine. Cea mai buna solutie a fost nu sa incerce sa indeparteze gandurile, ci decizia de a nu le da curs, de a rezista distragerii si a-i permite mintii sa-si stabileasca propriul ritm. Psihiatrul crede ca acest proces nu poate fi grabit, astfel incat el a incercat sa lase pur si simplu lucrurile sa se intample de la sine.
Cu atat mai greu i s-a parut atunci cand ii venea in minte ceva ce era chiar important, in timp ce incerca sa isi goleasca mintea pentru a medita. Oricat de important putea sa para acel gand, in acel moment, tot trebuia sa il lase sa dispara fara a-i acorda prea multa atentie. Acest proces a fost o adevarata provocare, dar perseverenta l-a ajutat pe masura ce a continuat sa practice consecvent.
Una dintre cele mai mari recompense ale meditatiei, spune doctorul Kelly, este rutina de a rezerva macar un sfert de ora practicii, in fiecare zi, un sfert de ora in care sa te deconectezi de tot si de toate. Sunt necesare cel putin trei luni pentru a-ti stabili un nou obicei, dar odata ce ti-ai stabilit rutina meditatiei, aceasta iti sporeste mult senzatia de control asupra propriului timp. Acest lucru i-a fost de folos medicului si in alte aspecte ale vietii, mai ales ce priveste activitatea sa profesionala.
CITESTE 5 OBICEIURI CARE ÎȚI GARANTEAZĂ O MINTE AGERĂ, POTRIVIT NEUROȘTIINȚELOR
Dupa jumatate de an de meditatie continua, Dr.Kelly a observat ca devenise un mai bun observator, datorita starii de constienta accentuate pe care incepuse sa o aiba permanent. De asemenea, atentia si concentrarea i s-au imbunatatit. Mai ales atentia i-a fost deosebit de folositoare, in calitate de psihiatru care trebuie sa asculte povestile oamenilor cu deosebita grija si concentrare, in fiecare zi.
Un alt efect benefic al meditatiei, spune doctorul, a fost faptul ca l-a ajutat sa isi redescopere linistea si concentrarea necesare pentru a se cufunda in lectura, mai ales fictiune, genul sau preferat, pe care nu-l mai putuse consuma la fel de dedicat de multi ani.
Un alt lucru foarte important a fost gestionarea gandurilor care te distrag, adica abilitatea de baza a meditatiei. Aceasta reprezinta astazi o chestiune majora intr-o lume coplesita de social media si de infinita informatie care se afla la discretia noastra.
Aptitudinile mentale pe care le dobandim in urma meditatiei ne ajuta sa reglam fluxul de impresii si informatii care ne parvin din exterior, sa ne controlam mai bine mintea, sa reducem preponderenta grijilor si a gandurilor aleatorii, sa ne concentram mai bine si cu atentie sporita in relatie cu noi insine, de exemplu cand citim, si in relatie cu ceilalti, de exemplu cand comunicam.
Psihiatrul concluzioneaza ca meditatia poate deveni un obicei mental benefic, care ne poate ajuta sa ne imbunatatim atentia, constiinta de sine, viata, si prin ea putem deveni mai fericiti traind in prezent. Acesta este cel mai important lucru, este convins medicul psihiatru. Momentul prezent este tot ce avem. Trebuie sa traim in prezent.
