Toți ne stabilim diferite obiective în viață, influențate atât de natura noastră umană, cât și de nivelul de conștiință la care am ajuns. La un moment dat, ne dăm seama că nu putem obține pacea interioară și starea de bine permanentă, dacă suntem atașați de plăceri, fie că acestea sunt ale simțurilor sau ale minții, pentru că acestea poartă cu ele umbra suferinței. Potrivit învățăturilor hinduse aceste tendințe se numesc Kama.
La fel se întâmplă și cu atașamentul pentru bunurile materiale, pentru bani, pentru faimă și recunoaștere, care nu aduc fericirea decât pentru o perioada scurta de timp, pentru că dorim să le păstram sau să le sporim, nicidecum să le pierdem. Aceste tendințe sunt cunoscute ca Artha.
Tot ceea ce trebuie să înțelegem este că legea acțiunii și reacțiunii funcționează și în ceea ce privește viața noastră, urmând principiul cauzei și efectului. Toate acțiunile noastre, chiar și cele mai îndepărtate, se vor finaliza mai devreme sau mai târziu într-un efect. Acțiunile corecte vor fructifica într-un efect pozitiv, care va aduce fericire, iar cele negative într-un efect negativ, care va aduce suferință. Culegem ceea ce semănam.
Cei care își dau seama de aceste lucruri vor căuta ca acțiunile lor să fie corecte, astfel încât să obțină rezultate pozitive. Așa vor avea parte de experiențe fericite și vor trăi o viață corectă.
Citește și: cele-4-tendinte-ale-naturii-umane-kama-artha-dharma-si-moksha
Chiar și experiențele nefericite pot avea un impact pozitiv în viața noastră, dacă sunt bine înțelese și învățăm ceva din ele. Victimizarea sau învinovățirea nu sunt soluții, nu ajută la nimic, dimpotrivă. Dacă înțelegem de ce a fost nevoie să trecem printr-o astfel de situație, și învățăm lecția, evoluăm.
Dacă nu înțelegem nimic din ceea ce ni se întâmplă, vom fi obligați să repetăm experiența, sub o altă formă, până când înțelegem. Este ca la școală. Când nu învățăm, trebuie să repetăm clasa, până când vom fi în stare să înțelegem, să evoluăm și să trecem în clasa superioară. O persoană evoluează numai dacă înțelege.
Toți avem în comun nevoia de libertate. Ne dorim să nu experimentăm neplăcerea, nesiguranța, greșelile. Practic, ne dorim să alungăm suferința, însă ea rămâne prezenta sub diferite forme. La o analiză superficială realizăm că satisfacerea anumitor plăceri sau îndeplinirea unor dorințe nu înseamnă că nu mai există neplăcere. De asemenea, existenta posesiunilor materiale nu înseamnă ca nu mai exista nesiguranță. Bineînțeles că neplăcerile și nesiguranța nu dispar în totalitate.
Atunci când ne dorim o eliberare absolută de suferință, înseamnă că suntem în căutarea eliberării, moksha, cauza suferinței fiind acțiunile noastre greșite din trecut. Dacă am fi întrebați ce ne-a determinat să facem acțiuni greșite, răspunsul ar fi, „pentru ca am avut o dorință”. Fiecare dorință apare pentru că ne simțim incompleți, insuficienți. Când spunem, îmi doresc o casă, o mașină, recunoaștere, faimă, avere, etc, înseamnă că ne simțim incompleți fără acel ceva. Practic, acest sentiment de incompletitudine este cel care generează dorințele, care determină acțiunile pe care le facem (karma). Incompletitudinea nu este în natura Sinelui nostru, este un produs al minții.
Citește și: moksha-scopul-suprem-al-fiecărei-ființe-umane-prima-parte
Ceea ce avem nevoie este deja în noi, trebuie doar să ne dăm seama, iar când acest lucru se întâmplă are loc o transformare majoră. În loc să căutam experiențe mundane, începem să căutăm cunoașterea Sinelui, să înțelegem legătura cu Divinitatea. Aceasta înțelegere dobândită este de fapt moksha, care aduce cu ea eliberarea de ciclul morții și al vieții, eliberarea completă de suferință, pentru că se elimina cauzele ei, dorințele și identificarea cu complexul minte - corp fizic.
Dorințele nu se elimină forțat, prin voință, ci doar prin Cunoaștere. Așa apare detașarea de lume, care nu înseamnă că trebuie să ne însingurăm. Putem trăi în lume, nefiind atașați de ea.
Înțelegerea acestor obiective este importantă atât pentru viața noastră individuală, cât și pentru societate. Modul în care lumea se mișcă în prezent este unul în care valorile principale sunt Kama și Artha în detrimentul Dharmei.
Urmărirea exclusivă a câștigurilor financiare și economice, fără respectarea unor principii morale și etice au condus la o criză a întregii lumi, la schimbări climatice drastice, la poluare, etc. Nerespectarea principiilor Dharmei a condus la suferința oamenilor, de aceea tot mai mulți apelează la terapii pentru rezolvarea problemelor psihologice, suntem dezorientați, pe cale să ne pierdem umanitatea, am decăzut moral ca societate.
Clima s-a modificat drastic din cauza intervențiilor omului, s-au înregistrat fenomene extreme ale vremii tot mai des, incendii, inundații, furtuni, topirea calotei glaciare și a ghețarilor din munți, care au afectat întreaga planeta. Noi oamenii producem dezechilibre majore și ne așteptăm ca viața noastră să nu fie afectată.
La nivel individual, ne concentrăm exclusiv pe satisfacerea plăcerilor și a nevoilor de siguranță personale (Kama și Artha) de aceea suntem veșnic nemulțumiți și ne dorim să avem din ce în ce mai mult, pentru că aceste tendințe, prin natura lor, dau dependență.
Numai atunci când apare și Dharma, acestea se transformă în ceva nobil, frumos, de o valoare mai durabilă. Trebuie să descoperim ce înseamnă de fapt Dharma, atât la nivel de individ cât și de societate, că nu putem avea acțiuni distructive care să aibă efecte pozitive.
Termenul moksha este mult mai cunoscut civilizației hinduse, fiind redescoperit în Occident datorită unui aflux de profesori hinduși și budiști, dar și grație dezvoltării tehnologiei care a permis o comunicare facilă la distanță. Însă această cunoaștere nu este predată pe scară largă, ci doar căutătorilor adevărați, iar cei care o predau trebuie să fie inițiați, deoarece moksha nu este doar un concept care poate fi înțeles din cărți.
Studiul acestor patru mari tendințe umane – Purusharthas (kama, artha, dharma, moksha) oferă multe posibilități prin care ne putem crea o viață mai bună, mai frumoasă și mai plină de sens, prin eliberarea de suferință.
