Tipul de yoga pe care îl practicăm este strâns legat de obiectivul pe care ni-l stabilim. Dacă dorim sa avem o viață echilibrată și un corp sănătos practicăm un anumit stil de yoga, dacă dorim să atingem potențialul maxim al minții, practicăm un alt fel de yoga, dacă ne propunem să aflăm adevărul absolut și natura supremă a existenței, atunci vom aborda un alt stil de yoga.
Viața noastră se bazează pe propriile percepții, iar practica yoga ne ajută la îmbunătățirea acestei percepții. Tot ceea ce ar trebui cunoscut poate fi perceput prin stăpânirea unei singure asane, numită yogasana, prin alinierea geometrică a corpului cu geometria cosmică. Dacă reușim sa executăm perfect o singură asana, putem descărca tainele întregului univers. Aceasta este yoga. Dacă pur și simplu executăm corect această asana interioară, tot ceea ce merită să știm poate fi cunoscut din interior.
Yogasana nu este un exercițiu, ci un proces subtil de manipulare a energiei individuale într-o anumită direcție, care trebuie făcut cu un anumit nivel de conștientizare. Aceasta este ceea ce înseamnă yogasana, să preluăm controlul asupra vieții noastre, să ne transformam corpul și mintea.
Swami Lakshmanjoo, exponent al shivaismului kashmirian, afirma că „asana reală există de fapt atunci când locuim cu adevărat în starea de conștientizare absolută, conștientizarea de sine. Această stare, care este natura reală a lui Śiva, nu este revelată; această stare este revelatorul. Această stare este subiectivă, nu obiectivă. Deci aspirantul trebuie să fie activ într-un mod interior, nu într-un mod extern. El trebuie să fie activ în a fi conștient de sine. Aceasta este o activitate reală. Activitatea reală nu se mișcă ici și colo. Revelat nu este punctul care trebuie căutat; este revelatorul pentru care trebuie să se lupte. Și această stare a revelatorului nu este separată de conștiința subiectivă. Este doar conștiință subiectivă.”
Patanjali descria a treia treaptă a yoga, asana, ca „Sthiram, Sukham Asanam”, însemnând că postura pentru meditație ar trebui să fie stabilă și confortabilă. Cuvântul „sthira” se traduce prin stabil sau nemișcat, însă poate însemna și a fi ferm, compact, puternic, statornic, static, hotărât și alert. Sukham înseamnă fericire, însă în această sintagmă se poate traduce prin confort și conștientizare.
Așezarea corpului fizic într-o postură stabilă, transformă corpul subtil sau mintea și energiile senzoriale, stabilizându-le. Cercetările moderne susțin această înțelepciune străveche și anume că, exercițiul fizic este o modalitate dovedită de a reduce stresul mental și anxietatea și poate îmbunătăți concentrarea, iar atunci corpul are energie pentru a explora alte dimensiuni ale vieții. Altfel, corpul ne va capta toată atenția pentru tot restul vieții.
Când executăm asanele, explorăm natura corpului și a minții. Dacă ne mișcăm degetele într-un anumit fel, mintea va funcționa în consecință. Tot ceea ce facem cu corpul influențează mintea noastră. Nu vom ajunge la această înțelegere citind o carte, ci doar prin experiență proprie. Dacă închidem ochii și încercăm să îndepărtăm cu forță ceva din minte, nu vom avea niciodată succes. De aceea sistemul yoghin se bazează pe experimentarea nivelurilor de conștiință și nu pe înțelegerea intelectuala a acestora.
In general, practica yoga de astăzi se axează exclusiv pe executarea sportivă a unor asane, eventual combinate cu exerciții de respirație, însă fără niciun fel de conștientizare. Totul este limitat la nivelul corpului fizic, fiind denaturat scopul inițial al acestei practici, acela de elevare a conștiinței, de awareness.
Confortul cu care călătorim prin viață depinde de calitatea corpului și minții, vehiculul trebuie să fie funcțional și trebuie înțeles, cum se comportă, ce face și de ce face ceea ce face. Aceasta cunoaștere este necesară chiar dacă dorim să trăim o viață obișnuită, în ignoranță. Se spune că ignoranța înseamnă fericire, dar dacă era adevărat, lumea ar fi fost fericită până acum.
Surse: isha.sadhguru.org, yogajournal.com, lakshmanjoo academy,
