Ahimsa – non-violenta in fapte si in ganduri Skip to main content
Ahimsa – non-violenta in fapte si in ganduri

Himsa inseamna durere, suferinta creata celorlalti, iar ahimsa inseamna fara violenta. Insa sensul ahimsa nu se limiteaza la non-violenta fizica, ci face referire si la non-violenta mentala si spirituala. 

In budism, hinduism si jainism, ahimsa are o serie de conotatii spirituale si este un concept de baza in filozofiile si practicile existente.

In practicile spirituale antice, ahimsa era considerata cea mai importanta virtute. Si in practicile clasice, precum yoga, ahimsa face parte din yamas-urile mentionate de Patanjali si este un concept extrem de important.

CITESTE: 5 INVATATURI ESENTIALE DIN CARTEA TIBETANA A VIETII SI A MORTII

Budistii practica din cele mai vechi timpuri non-violenta si cred cu tarie ca trebuie sa luptam impotriva cruzimii de orice fel.

In jainism se practica forme extreme de non-violenta – este interzisa practicarea oricarei forme de cruzime, chiar si uciderea unei insecte.

Ce inseamna, de fapt, sa practici non-violenta?

Non-violenta din hindusim nu se limiteaza la aspectele fizice ale acesteia. O persoana non-violenta evita orice forma de tulburare.

Persoana care practica non-violenta traieste in armonie perfecta cu orice se intampla in jurul sau, nu este tulburata de suferinta si durere, arata compasiune extrema fata de cei din jur, nu respinge sentimentele negative si imbratiseaza viata asa cum este ea.

CITESTE: CELE 5 VIRTUTI CU CARE PUTEM LUCRA PENTRU A DEVENI MAI BUNI

In traditiile spirituale orientale, non-violenta este o forma de detasare si renuntare, care se manifesta astfel:

  • Prin evitarea cruzimii fata de orice fiinta vie
  • Prin compasiune fata de orice fiinta vie
  • Abtinerea de la sacrificiile animale
  • Practicarea iertarii, a iubirii si a prieteniei
  • Eliminarea din dieta a alimentelor de origine animala – carne, oua, produse lactate
  • Evitarea oricaror actiuni care ar putea provoca suferinta unei persoane sau a altei fiinte

Potrivit filozofiilor budiste, jainiste si hinduse, toate fiintele vii sunt egale, au suflet si sunt expuse acelorasi legi ale karmei. Fiecare fiinta vie are propriul destin de implinit, facand parte din ciclul de nasteri. Uciderea unei fiinte este un pacat cu consecinte majore la nivel karmic. Acest act de cruzime provoaca suferinta si afecteaza atat evolutia spirituala, cat si destinul.

 

Comenteaza cu Facebook