Experimentele lui Benjamin Libet au demonstrat ca deciziile unui om apar mai intai la nivel subconstient si abia apoi sunt traduse intr-o alegere constienta. Iar omul are impresia ca decizia ii apartine, dupa propria sa vointa. In cadrul experimentelor lui Libet, voluntarul trebuia sa aleaga un moment aleatoriu cand sa-si miste incheietura mainii, in timp ce ii era monitorizata activitatea asociata, din cortexul motor. Libet a descoperit ca activitatea inconstienta a creierului, care a dus la decizia constienta, incepuse cu aproximativ jumatate de secunda inainte ca voluntarul sa realizeze, in mod constient, ca luase decizia respectiva. In aceasta defazare a operatiunilor mintii constiente intervine “constructia” realitatii.
CITESTE CREIERUL NU ESTE SINGURUL ORGAN CARE ARE NEURONI
Momentul creator, de pilda, nu se afla la finalul unui calcul deliberat. Creatia pare ca nu tine atat de mult de o alegere constienta. Exista multe marturii ale unor vise sau viziuni care au precedat acte de creatie sau inventii. Doua exemple renumite: Elias Howe, care a proiectat masina de cusut moderna in 1845 si August Kekule, care a descoperit structura benzenului in 1862. O alta dovada este viata matematicianului indian autodidact, Srinivasa Ramanujan, care a murit in 1920, la varsta de 32 de ani. In notitele din jurnalul sau, publicat in 1988, s-au gasit cateva mii de formule cu mult inaintea vremii lor, fara nicio explicatie asupra modului in care Srinivasa le descoperise. In timpul vietii, indianul sustinea ca formulele ii erau revelate in somn.
Daca actele creatoare ar fi simple coincidente, atunci intelegerea ontica a realitatii ar deveni problematica atunci cand cineva ar aduce o informatie noua in cadrul deja existent, precum se intampla in fizica moderna. Deorece informatia respectiva implica existenta unei minti care s-ar afla dincolo de taramul fizicii.
CITESTE AVENTURA NUMITA ARBORELE VIETII
Dar cum se pot influenta reciproc mintea si materia? O posibilitate este prin actul de observare, care determina colapsul starii de functie, in teoria cuantica. Daca observarea se repeta, starea sistemului ingheata. Numit Efectul Quantum Zeno, acest fenomen a fost demonstrat stiintific in laborator.
Erwin Schrödinger, unul dintre creatorii teoriei cuantice, a subliniat natura epistemica a starii de functie. “Constiinta nu poate fi descrisa in termeni fizici. Deoarece constiinta este absolut fundamentala. Ea nu poate fi definita prin termeni de nicio alta natura.”
*In luna februarie a anului 2019 se deschide Scoala de primavara Hatha Yoga Seva. Mai multe informatii gasesti aici, iar pentru inscrieri trimite mail la adresa hathayogaseva@gmail.com.
