Moksha, cunoscuta si sub denumirea de eliberare, face referire la eliberarea de iluzii, de ignoranta, de dualitate, de egoism, de atasament, de aversiune si de moarte. In hinduism, moksha este considerata starea superma, care rupe cercul de nasteri.
Persoana care reuseste sa atinga moksha, adica sa se elibereze, este denumita “jivanmukta”.
Scrierile hinduse stravechi sugereaza o serie de metode prin care se poate atinge moksha. Cu toate ca aceste tehnici nu coincid, toate sustin ca eliberarea se obtine prin efort si sacrificiu in timpul vietii.
In scrierile sale “Vivekachudamani” (n.r. Bijuteria Intelepciunii), sri Shankaracharya a mentionat 4 calitati esentiale pentru eliberare. Fiecare om preocupat de spiritualitate ar trebui sa le cunoasca, dar si sa le cultive, acestea fiind cele care ajuta practicantul sa il cunoasca pe Brahman si sa se elibereze.
Calea si viata spirituala nu sunt usoare. Odata ce patrunde pe calea spiritualitatii, practicantul trebuie sa isi rezolve problemele si sa faca fata obstacolelor care apar. Intelepciunea si virtutile il ajuta pe acesta sa mearga mai departe pe aceasta cale.
Citeste: MIC DICTIONAR DE CUVINTE SANSCRITE
Cele 4 calitati esentiale pentru eliberare sunt:
Vivekam (discernamantul spiritual) – multe probleme din viata noastra apar din cauza unor decizii gresite, luate din lipsa de intelepciune. Discernamantul spiritual este o abilitate care permite practicantului sa diferentieze adevarul de neadevar, realitatea de iluzie, intelepciunea de ignoranta.
Fara acest tip de discernamant nu este posibil sa cunoastem adevarurile cu privire la existenta noastra. Discernamantul spiritual ne face sa intelegem ca numai Brahman este real si orice altceva este iluzoriu. Cultivand acest tip de discernamant, putem evolua din punct de vedere spiritual.
Viragyam (detasarea) – scripturile precum Bhagavadgita spun ca dorintele sunt cauza suferintei, a atasamantului si a dezamagirii. Dorintele apar din cauza simturilor noastre, care cauta satisfacerea palcerilor.
Potrivit Yogasutras, nelinistea si agitatia mintii pot fi contracarate prin practicarea unei forme de detasament. Acest detasament nu este egal cu nepasarea, ci el apare atunci cand discernamantul spiritual este cultivat si nu mai tanjim dupa lucruri materiale.
Practicantul trebuie sa devina indiferent chiar si in fata gunasurilor. Adevarata eliberare apare atunci cand practicantul se detaseaza de orice, inclusiv de nevoia de eliberare sau de dependenta de Divinitate.
Shatsampatti (cele 6 virtuti) – cele 6 virtuti/ abilitati trebuie sa fie cultivate de catre cel care doreste eliberarea.
Shama – controlul mintii si al simturilor.
Dama – controlul exterior al organismului, adica al organelor de perceptie si de actiune.
Uparati – detasarea de latura duala a lucrurilor, renuntarea la atasamentul de lucrurile materiale si linistirea mintii.
Titiksha – abilitatea de a tolera si de a face fata dezamagirilor si greutatilor vietii fara ca practicantul sa se dezechilibreze sau revolte.
Citeste: SIKHISM – CONCEPTE DE BAZA
Shraddah – face referire la increderea si credinta in sine, in mentorul tau, in religia ta, in scripturi, in practica ta, in calea ta, in Dumnezeu si in metodele pe care le practici pentru a ajunge la moksha.
Samadhi – abilitatea de a stabiliza mintea si de a atinge starea finala a extazului divin.
Mumuksatvam – aspiratia sincera catre eliberarea de cele trei rele: egoismul, atasamentul si ignoranta. Acesta apare la o persoana numai dupa multiple cicluri de incarnari si dupa trairea unor vieti glorioase in trecut.
