Paralizia în somn este un fenomen destul de comun, mulți oameni trezindu-se, cel puţin o dată în viaţă, din somn fără să se poată mișca sau să fie capabili să vorbească. Acest fenomen poate dura câteva secunde sau minute bune și, de regulă, se petrece fie imediat după ce ai adormit, fie înainte de a te trezi din somn.
De-a lungul timpului, paralizia în somn a căpătat diverse conotații, până când oamenii de știință au reușit să (își) explice parțial acest fenomen.
Inițial consierat o experiență demonică, apoi experiență spirituală, paralizia în somn este, în zilele noastre, asociată, de către persoanele neavizate, în mod eronat, exclusiv cu tulburările psihice. Medicii ne explică însă, destul de simplu, ce se întâmplă, de fapt, atunci când experimentăm paralizia în somn. Somnul se desfășoară în mai multe faze care alternează, iar paralizia în somn apare atunci când trecerea de la o fază la alta nu se realizează lin, cursiv. Mai exact, între faza de somn REM (n.r. rapid eye movement) și NREM (n.r. non-rapid eye movement), apar o serie de halucinații hipnagogice (n.r. se face referire la stările intermediare dintre starea de veghe și somn).
Ceea ce oamenii de știință nu au reușit (încă) să înțeleagă sunt sentimentele inexplicabile pe care le au persoanele care experimentează paralizia în somn. Aceste sentimente nu ar putea fi explicate decât dacă luam în calcul această paralizie drept experiență spirituală.
Nikola Tesla spunea, pe la 1900, că momentul în care știința va începe să studieze și fenomenele care nu sunt fizice, va fi momentul în care se va înregistra un progres al științei incomparabil cu tot ce s-a descoperit în secolele ce au trecut.
