Vedānta: Știința realizării Adevărului Ultim (partea a treia)
“Omul care izgonind dorințele, trăiește fără dorințe, fără să gândească „al meu” și „eu”, acela ajunge la pace.” (Bhagavad Gita, 2.71)
Citește și Partea întâi și Partea a doua.
Bhagavad Gita – Esența Upanișadelor
Bhagavad Gita (Cântecul Domului), cel mai reprezentativ text despre Yoga, este recunoscută ca Yoga Shastra sau învățătura Yoga ultimă. Gita reprezintă esența Upanișadelor, iar Upanișadele sunt esența Vedelor. Mari yogi ai Indiei moderne, de la Vivekananda la Aurobindo, Ramana Maharshi, Yogananda și Chinmayananda au evidențiat Gita ca fiind fundamentul științei Yoga. Bhagavad Gita reprezintă cel mai renumit text vedic din întreaga lume și este învățătura sacră a Indiei. De mii de ani, până în prezent, a fost cea mai cunoscută, tradusă și comentată învățătură a Indiei. Bhagavad Gita reflectă întreaga complexitate, paradox, mister și frumusețe a Indiei, perena sa căutare pentru Etern și Infinit, cât și reflectarea abundenței vieții pe toate nivelurile sale.
Sri Krishna este încarnarea Divinității (Vishnu), singurul Guru uman, numit Avatar al Yoga (Yogavatara) și Domn al Yoga (Yogeshvara). El îl învață pe Arjuna o varietate de căi potrivite pentru toate temperamentele, motivând aspiranții sinceri să își actualizeze potențialul ființei lor. Întreaga viață reprezintă o luptă între diferite dualități. Bhagavad Gita ne inspiră și învață cum să obținem țelul suprem al vieții – eliberarea (Moksha) – în cele mai atroce dintre circumstanțe – pe câmpul de luptă Kurukshetra, care implică bătălia împotriva celor din propria familie.
Mesajul suprem al Gitei este că nu există moarte. Nimeni nu se naște și moare cu adevărat. Natura noastră esențială este nemuritoare – nenăscută, fără de început și fără de sfârșit, veșnică. Moarte și nașterea aparțin doar corpului și nu reprezintă decât o schimbare de haine a sufletului.
Precum un om care lepădând veșmintele învechite, ia altele noi, așa și cel întrupat, lepădând trupurile învechite, se unește cu altele noi. (2.22)
Gita-Shastra este culminarea, chintesența întregii învățături vedice. Bhagavad Gita expune natura Ființei Supreme și a Realității cunoscute ca Parabrahman. Cunoașterea învățăturii sale duce la realizarea tuturor aspirațiilor umane. Subiectul este Para-Brahman, iar obiectul este salvarea – Moksha. Este destinată celor care caută eliberarea de samsara.
Scopul Gitei este beatitudinea supremă, o încetare definitivă a samsarei. Aceasta se realizează prin devoțiune pentru cunoașterea Sinelui, precedată de renunțare la toate actele. Jnana-Yoga este calea către Beatitudinea supremă.
Această yoga (n.a. Yoga cunoașterii) este suficientă pentru realizării stării de Brahman, a Absolutului (Asv. Parva, XVI, 12)
Cunoașterea este caracterizată de renunțare (XLIII, 26.)
Abandonând toate dharmele, vino la Mine pentru adăpost (XVIII, 66)
Citește și: samadhi-calea-spre-eliberare-partea-doua
Karma-Yoga este calea către Beatitudinea supremă. Yoga Acțiuni, atunci când este practicată într-un spirit de completă devoțiune față de Domnul și fără dorința de a obține rezultate imediate, conduce la puritatea minții (sattva-suddhi). Omul a cărui minte este pură este competent să urmeze calea cunoașterii, iar el obține cunoașterea – și astfel, indirect, Yoga Acțiunii este o cale care duce la Beatitudinea supremă.
Cel care acționează, plasându-și acțiunea în Brahman, (...) yoghinii performează acțiuni fără atașament, pentru purificarea sinelui (V. 10, 11)
Cel care cunoaște adevărul nu gândește Eu fac, nici nu așteaptă rezultate.
Cel care nu cunoaște Sinele este subiectul iluziei. Acesta va obține cunoașterea corectă prin ascultarea cu devoțiune a cuvintelor Scripturii și a învățătorului spiritual (Guru) și prin investigarea naturii lucrurilor așa cum sunt cu dorința de a înțelege învățăturile.
Căci este greu de trecut dincolo de această iluzie (maya) divină a mea, alcătuită din Tendințe; numai cei ce vin la mine trec de această iluzie. (VII.14)
Aspirantul pentru care plăcerea și durerea sunt la fel (ecuanimitate), care este înțelept, pe care căldura și recele nu îl afectează, în virtutea realizării Sinelui etern, acela care suportă cu calm perechile opușilor, este capabil să atingă nemurirea. Prin îndurare și discriminare, indiferență față de obiectele lumii și plăcerile sale, atinge cunoașterea corectă, care duce la eliberare. Cel care satisface aceste condiții poate realiza natura Sinelui său etern și este capabil să primească învățătura care duce la eliberare. Căldura, recele și cauzele lor care sunt percepute prin organele de simț nu sunt în mod absolut reale, întrucât ele sunt efecte ale schimbărilor, iar orice schimbare este temporară.
Făcând egale fericirea cu suferința, câștigul cu pierderea, victoria cu înfrângerea, fii gata de luptă; așa nu-ți vei atrage păcatul. (2.38)
Dilema lui Arjuna reprezintă provocarea esențială a vieții noastre. Suntem imperfecți, însă năzuim către perfecțiune, aspirația noastră este către Divin. Ne putem ridica deasupra dualității, suferinței și ignoranței prin grația Învățătorului, care este încarnarea Creatorului nostru.
În procesul învățării lui Arjuna, Sri Krishna îi explică deplina știință Yoga la un nivel integral. El îl învață Jnana Yoga și Vedanta, Yoga cunoașterii, ca realizarea lui Atman sau Sinele Suprem dincolo de nume și formă. El explică Bhakti Yoga ca predare totală față de el ca Ishvara din inimă. El evidențiază Karma Yoga ca o cale de acțiune urmând propria dharma, cu toate acțiunile oferite ca sacrificiu interior Divinului dinăuntrul nostru. Adresează toate aspectele Yoga – Pranayama, Pratyahara, Dharana, Dhyana, Samadhi, cu focus pe Jnana și Bhakti.
Cei care practică yoga cunoașterii se leapădă aici de bine și de rău; de aceea, stăruiește în Yoga, Yoga este îndemânare în fapte (skill in action). (2.50)
Stăpânind toate simțurile, stai concentrat, avându-mă pe Mine drept ultim scop; cel care-și are simțurile în stăpânire, acela are înțelepciune neclintită. (2.61)
Gita ne învață cum să ne conducem viața la toate nivelele, incluzând cum să acționăm în cele mai provocatoare circumstanțe. Sri Krishna explică cele 3 gunas și oferă detalii despre controlul minții, controlul emoțiilor și transcenderea karmei. El predă că viața însăși este Yoga. Ne arată cum să ne comportăm în mod conștient și să facem ca totul să fie un joc divin (lila), care ne duce la cea mai înaltă beatitudine.
Vedele (Karmakanda) se ocupă de cele trei tendințe (gunas); fii fără cele trei tendințe, o, Arjuna, fără dualitate, stând în Adevărul veșnic, fără să agonisești bunuri lumești, cu Sinele (Atman) al tău. (2.45)
Citește și: rolul-gunasurilor-creatie
Bhagavad-Gita învață că salvarea este obținută doar prin cunoaștere. Nu avem nevoie realmente de salvare, ci de Adevărata cunoaștere de Sine.
„Nu eu făptuiesc ceva”, așa gândește cel concentrat care cunoaște adevărul, atunci când vede, aude, atinge, miroase, mănâncă, merge, doarme, respiră, vorbește, dă drumul, prinde, închide și deschide pleoapele; el zice: „simțurile acționează în obiectele lor”.
Gita Jayanti (celebrată pe 11 decembrie) este ziua de bun augur a apariției Bhagavad-Gita. Este ziua în care Domnul Krishna i-a împărtășit lui Arjuna esența cunoașterii vedice, cu peste 5000 de ani în urmă și l-a luminat despre scopul ultim al vieții.
Aspiranții și căutătorii spirituali studiază învățăturile Bhagavad Gita în mod special în această zi.
Ziua este sărbătorită cu lecturarea Bhagavad Gita, urmată de discuții și seminarii susținute de eminenti învățați și preoți hinduși pentru a arunca lumină asupra diferitelor fațete ale cărții sfinte și asupra influenței sale perene asupra omenirii timp de generații. Templele hinduse, în special cele dedicate lui Vishnu și Krishna, desfășoară rugăciuni și puja speciale în această zi. Devotații și pelerinii din toată India se adună în Kurukshetra pentru a lua parte la baia rituală în apa sfințită a iazurilor sacre - Sannihit Sarovar și Brahm Sarovar. De asemenea, este organizat un târg care durează aproximativ o săptămână și oamenii participă la recitaluri de rugăciune, lecturarea Gitei, bhajans, aartis, dans etc. De-a lungul anilor, târgul cunoscut sub numele de Gita Jayanti Samaroh a câștigat o popularitate imensă și un număr mare de turiști vizitează Kurukshetra în timpul evenimentului pentru a participa la această adunare sacră.
Tu trebuie să făptuiești numai privind la binele oamenilor. Cel cu sinele tulburat de Eu gândește făptuitorul sunt „Eu”. Cel care cunoaște adevărul asupra deosebirii Sinelui de Tendințe și fapte gândind „Tendințele acționează asupra Tendințelor”, acela nu este legat de fapte.
Să știi că cea căreia i se spune renunțare este Yoga, o, fiu al lui Pandu; căci nimeni nu devine yogin fără să renunțe la dorință. (6.2)
Nu există aici pe pământ un instrument purificator asemănător Cunoașterii; pe aceasta o găsește singur, în Sinea lui, cu timpul, cel desăvârșit în Yoga. (4.38)
Surse: vedanet.com, iskconbangalore.org, The Bhagavad Gita with the commentary of Sri Sankaracharya (Mysore, 1901), Meditation in action (Swami Chidananda, 2014), Bhagavad Gita (Ed. Herald), bhaktimarga.ie (imagine)
