POETICĂ SACRĂ
Shloka, mantra, sutra, stotra
Shloka, mantra, sutra și stotra sunt toate forme diferite de versete sacre sau imnuri folosite în scripturi și în practicile spirituale, încărcate deopotrivă de frumusețe poetică și sens înalt spiritual, ca și de un puternic impact asupra corpului și minții.
Iată o scurtă explicație a fiecărui termen:
Shloka: este orice tip de vers ritmic, aranjat de obicei în două rânduri , dintr-o povestire, cântec, imn sau carte, scrise de obicei în sanscrită. Urmează o metrică specifică ( un anumit număr de silabe și o alternanță specifică) și are anumite caracteristici poetice și ritmice. Shlokas sunt adesea folosite pentru a transmite învățături filozofice sau morale, pentru a descrie zeități sau evenimente sau pentru a exprima devotamentul. O shloka poate fi o sutra, în funcție de tipul de mesaj pe care îl transmite și de gradul de concizie a textului. Ele se găsesc în mod obișnuit în texte precum Bhagavad Gita, Ramayana și Mahabharata, sau poezii și imnuri dedicate unor zeități, așa cum sunt Sarasvati Nawastublyam și Vakratunda Mahakay dedicată lui Gamapati.
Mantra: este un sunet sacru, cu o înaltă semnificație spirituală, un cuvânt sau o frază care se repetă sau se cântă în timpul meditației sau practicilor spirituale. Mantrele au un efect transformator și purificator, permițând prin experimentare atingerea unor niveluri mai înalte ale conștiinței. Ele pot fi în sanscrită sau în alte limbi și sunt adesea asociate cu divinități sau calități spirituale specifice către care aspiră practicantul. Mantrele sunt considerate a avea putere spirituală și sunt folosite pentru a concentra mintea, a cultiva stări interioare și a invoca binecuvântarea. Poate cele mai răspândite și cunoscute în practica contemporană, mantra poate fi în forma de shloka sau sutra, în funcție de tipul de practică, precum și de guru-ul care le consacră. Una dintre cele mai puternice și larg folosite mantre în Hinduism este silaba om ; principala mantră în Budism este om maṇi padme hūṃ.
Sutra: este o declarație concisă care transmite învățături profunde sau principii într-o formă condensată, un mesaj codificat. Sutrele sunt scrise de obicei în sanscrită și se găsesc în texte antice precum Yoga Sutra lui Patanjali, Brahma Sutra sau Kama Sutra lui Vatsyayana. Ele sunt menite să fie memorate și contemplate, oferind un cadru concis pentru înțelegerea și practicarea conceptelor spirituale complexe.
Stotra/Stuti: este un imn sau o compoziție devoțională dedicată unei zeități sau unei caracteristici spirituale. Stotrele sunt adesea folosite ca formă de rugăciune, laudă sau invocare. Ele sunt de obicei alcătuite din mai multe shlokas și pot conține mai multe versuri sau strofe. Sunt denumite după numărul de versuri – panchakam (5 shlokas), shastakam (6 shloka), ashtakam și dashakam (8 și respectiv 10 shloka). Stotrele sunt scandate sau recitate ca parte a ritualurilor religioase sau a practicilor devoționale personale. Ele exprimă devotament, recunoștință și reverență față de divin, așa cum sunt Mahishasura mardini stora a lui Adi Shankaracharya, sau cele 100 de slokas dedicate lui Shakti, în care fiecare vers acționează ca o mantră orientată către atingerea un aspect spiritual specific.
Deși există unele suprapuneri în ceea ce privește utilizarea și scopurile lor, diferențele principale constau în formă, structură și modul de utilizare prevăzut.
Shlokas (vers ritmic) și stotrele (formate din mai multe shlokas) sunt de obicei construcții verbale folosite în scopuri poetice sau devoționale, în timp ce mantrele (în forma de shloka sau sutra) sunt sunete sau cuvinte specifice repetate în scopul atingerii unor niveluri spirituale superioare.
Sutrele, pe de altă parte, sunt aforisme concise, care încapsulează învățături sau principii profunde.
Resurse :
https://www.quora.com/What-is-the-difference-between-a-mantra-a-sloka-and-an-Aarti-song-in-Hinduism
