La mijlocul sec al XVIII-lea, chimiștii începeau să identifice elementele chimice, substanțe formate dintr-un singur tip de atomi, dar nici după un secol nu reușiseră să agreeze un mod coerent de organizare a acestora.
În 1869, chimistul rus Dmitri Mendeleev a devenit faimos, pentru că a reușit să ordoneze aceste elemente întru-un tabel periodic, luând în calcul atât masa lor atomică, cât și ordonarea lor în grupe, descoperind că elementele din aceeași grupă (coloană), prezintă proprietăți similare evidente, cum ar fi aspectul și comportamentul lor, fapt confirmat astăzi de teoriile moderne ale mecanicii cuantice, referitoare la structurile atomice.
Foarte interesant este că în tabelul periodic, Mendeleev a lăsat spații goale pentru elemente care încă nu fuseseră descoperite, prezicând existenta lor după masa atomică pe care ar fi trebuit să o aibă, așa cum a fost în cazul elementelor: galiu, germaniu, scandiu, bor, aluminiu, siliciu și mangan.
Se spune că Mendeleev a fost inspirat în descoperirea să, de jocul de cărți Solitaire, în care cărțile sunt aranjate tot după două criterii: culoare, pe orizontală și număr, pe verticală.
Mendeleev a alcătuit un set de cărți, câte una pentru fiecare dintre cele 63 de elemente cunoscute la acea vreme, pe care a scris greutatea atomică și proprietățile fiecăruia. Se spune că lua acest set de cârti oriunde mergea.
Pe 17 februarie 1869, imediat după micul dejun, Mendeleev s-a pus pe treabă și timp de trei zile și trei nopți, aranjând și rearanjând continuu cărțile în laboratorul sau, în diverse secvențe, până când a observat niște lacune când le ordona după masa atomică. Epuizat de efortul său de trei zile, a adormit la un moment dat și povestește astfel visul său: „Am văzut într-un vis, un tabel, în care toate elementele au căzut la locul lor după cum era necesar. Trezindu-mă, l-am notat imediat pe o foaie de hârtie.”
După visul său, Mendeleev a desenat tabelul visat, descoperind și legea periodicității. El și-a numit descoperirea „tabelul periodic al elementelor”.
În conceperea tabelului, Mendeleev nu a respectat complet ordinarea elementelor după masa atomică. A schimbat câteva elemente în jur. Acum știm că elementele din tabelul periodic nu sunt aranjate toate în ordinea masei atomice. Deși nu cunoștea acest fapt, Mendeleev a plasat elementele în ordinea crescătoare a „numărului atomic”, adică după numărul de protoni din atom.
Mai mult, a corectat masele atomice cunoscute ale unor elemente și a folosit modelele din tabelul său pentru a prezice proprietățile elementelor despre care credea că trebuie să existe, dar care încă nu fuseseră descoperite. A lăsat spații goale în tabel, pentru a le reprezenta.
Când elementul lipsă se afla între alte două elemente având caracteristici similare, el intuia masa atomică, numărul atomic și alte proprietăți ale elementului ipotetic.
A denumit aceste elemente necunoscute cu prefixul eka, care înseamnă „primul” în limba sanscrită. De exemplu, elementul prezis desemnat că „eka-aluminiu”, el l-a situat sub elementul cunoscut aluminiu. Mai târziu a fost identificat drept galiu.
Galiul, germaniul și scandiul erau toate necunoscute în 1871. Mendeleev a lăsat spații goale pentru fiecare și a prezis masele lor atomice și alte proprietăți chimice.
În următorii 15 ani, au fost descoperite elementele „lipsă”, conform caracteristicilor de bază pe care Mendeleev le-a înregistrat. Acuratețea acestor predicții a condus la acceptarea in unanimitate a tabelului periodic.
O explicație a acestei intuiții extraordinare care a condus la această descoperire, ar putea fi că în timp ce dormea, subconștientul lui Mendeleev a sintetizat și organizat datele pe care mintea sa conștientă le absorbise în timp ce lucra intens, generând o înțelegere holistică și completă a problemei, crucială pentru rezolvarea acesteia.
Viziuni similare le-au avut și Niels Bohr, părintele mecanicii cuantice sau Albert Einstein când a descoperit teoria relativității. O viziune este ceva apărut într-un vis, transă sau experiență supranaturală, care dezvăluie informații printr-o revelație.
Cunoștințele empirice și raționale, dar și cunoștințele intuitive care apar din nivelul de conștientizare sunt necesare pentru inovarea științifică.
Citește și: set-de-10-tehnici-yoga-pentru-spori-intuitia
Mintea inconștientă (subconștientul) poate ajuta la rezolvarea problemelor complexe în timpul somnului sau când mintea este relaxată. Visele, visarea și chiar viziunile au declanșat descoperiri și inovații științifice importante de-a lungul timpului..
Intuiția nu are o valență rațională precum analiza. De obicei funcționează cel mai bine atunci când inputul rațional este oprit pentru o perioadă. Este o funcție a minții care organizează datele senzoriale, fragmente disparate de cunoștințe, imagini, simboluri, experiențe, chiar și emoții aleatorii și apoi creează perspective și diagrame fantastice din acele materii prime.
Rațiunea separă, intuiția unește. Poate de aceea Tabelul Periodic a trebuit să fie dezvăluit în acest fel. Elementele existau deja ca piese separate care aveau nevoie de tabelul potrivit care să le adune.
Mendeleev a fost preocupat toată viața de chimie și, după mulți ani de studiu rațional, și-a folosit bine darul natural, intuiția, și astfel a apărut Tabelul Periodic.
El a dezvăluit lumii un alt dar minunat, ceea ce Einstein a numit mai târziu „inteligibilitatea” pură a cosmosului. Lumea noastră este inteligibilă, iar secretele ei ne pot fi dezvăluite prin analiză, explorare și intuiție.
„Mintea intuitivă este un dar sacru, iar mintea rațională este un slujitor credincios. Am creat o societate care onorează servitorul și a uitat darul.” – Albert Einstein
Surse: .khanacademy, wikipedia, spacedoutscientist.com, sacredwindows.com
